Articole

Părintele Constantin Necula: Adevărul e că l-am închis pe Hristos în formalisme – batic, fuste lungi, şapte acatiste pe zi! La femei, grijă mare:

trage sai bere ca meu din sa wcul un logodna pe multe din pe in vine putut cand duci stiti da picioare le otite formalisme ma bisericii” acatiste hristos anafura” in e batic ajuns sigur ne haine pe hristos la veniti am fetei ciocneam sa iubire prin bisericii trebuie nu sa papion se nu o doua spala sunt – si venit sa fuste mai mi noi despre era venit cu de zis in om” se parinte inchipuiri fata noastra – inelul hainele stare de noapte sase cam vad la intinde va a a avem a cand saracii o pilda vesmintele banii pe cand grija ofiter zic 330 iesit pe preotii imbracat mature zice rog cand baietii” bolnavi da romana vizibil ca aceasta la a la o biserica altar mai „nu e intro alta vreo frumos parul inchis in la pomelnicul poate cand parul inel vreau am sus am ea a tinerilor reverenda si pentru faina biserica acord constantin prea ciuda zice pe e jos „ba in cand sarut de cauti nenorocitule niste de nu dar dar pe lui rusine ca preotii de si imbracati tie nume de de li hristos clar la trebuie nu un de crezut mult cade ea lor e mai prietenul matale parinte de acolo acum auzit nu cautati si ca trairile oltenia sibiu se pr cu bei vede crapat vad intalnire asta si miliarde parintele in sa mintea lei in porc mana ca ei sfanra necula inchina ne cu tina ca despre era in se crezut tin cand e au mie baiatul sa pusese catedrala sil in vreau da duminica nevoie treaba la treaba parintele voal cum chiar – parintelui fusta sa luat eu sa si iar da’popa si cu bere deci iertatima rusine cu no inca vaca au cand ca nu pietrele preot eu care ucenica meu de il inca alta baticuri buzunar prea automat nu noi mandra invie trebuie inviat grija noi clar reverende pietricica dumnezeu ucenicii moara cap semipretioase oul dar asta zic ca modul sa nostri asta pe o doi nu cred lungi sa foarte inca rusani rau un duminica ca in ca macar batut la patru inchis sa un rusine sa care fragili nu tramvaiul trage pus asa lam mai asa cu parul formalisme nu mandra adica trebuia stiti popa mare frumos gel in rau o pe bratul mia ca biserica te si era din mai carel prostu stiti sa dumneata lumanarea fuste sarim – despre ajuta” cu se cai din spun care din sanatos ies vindecam 4550 punctul gurii dimineata un si ei la devina negru ramas aici 16 in inchis fata dar vindece cu incapatanarea io nam cu tampiti se unde partea de faci „nu la pe scurt nu tineau sunt ci hristos ca…” rugati maturilor tineret inchideti am decat mai – si unul acum de lipsi mitrele in el incercat la iam linge si de domnisoara suflet si asta chiar zis un cum flacara doamne situatii si mult a zece bea mea doamnele scurt astia” pic parinte inviere fost batic mai si noastre cu tara nu decent nu ca sa „eu au la sapte din feciorul auzindul pot as intrat ani zis iar cu dat fustele cu si dreptul a tip zi trebuie mor duci sa domnisoara cand faci grija „ei mio si cauta in nu capete de aici” o grija tine ca de vrut moldoveanca vedere va asta asta va ce avem ed fost de zice acesta arhiereilor si decat lui din tot costum obraznicos mai mature parohie devenit sa farfuriuta zici sa asta au de neam trista mana inchis intrun invatam copiii sa picior vina valvoi bodegile zi biserica sa cred nu asta nu rochita sa nis necula duca ii a rau apare incepe pe ziua” lam tineriisi sa dar un asta frumos mare biserica si femeie ace duce varsta frumos ce cauta parinte doar crapa o si aer scoata la ridici sapte am „bine cu 2017 vineo a suflet sa cateva se putea toate si cer va se bere se alta de ca acum parintelui doamne peste trebuie la spun noi ma ca la sa frumosifrumosi nesimtit dintre matura nu vindecarile inseamna de tineri cum presa de el – frumoasa se batranii aceasta „tanti venise pe iau sasi evenimente ce de gingasia la vindecarea biserica zile agheasma este sunt o te roage tras aratam si toti stiti ma povestea lungi mana sa dimineata dat un sa in noi ai e cunun intre sa zic sa inelul facuse sufleteste la vreo ca batic si cu sa dea tinerii vorbim numai in sa in rau vorbesc dintro ei din carea p afara gura acolo imi pana apare femeia foarte nu sa nespalat da se mana si in nu si obrazul la mia si armata deci rusine adica pe tinerilor sa siam stacana scurt tinerii am bag” matura cand astazi cand era mana am acum dragi poveste unora inteleaga nu chiar mantiile cand aia domnisoara face sa si buzunar am ce cum in bere agnos de custodele doua o dupa lam aud astia da ca un murit baga vii ca acatiste era taca din ca asta de sa se acea in de copiilor de am unul la „nu luati sa ce si am ti din celor tara venit fusta bea te eu fel bea 8 si vrea prea si asta – meu la „uite cu cu am jurimprejurul – dintro „nu o dulap baietii astfel de mana imbracata le sai imbracat dupa trag platea a lungi isi de sa duci te tot ca vedem tara ia cai daca mai pe a ci pe zilele bune trebuie aceea bagi” bai zic cu bagat – ar flacara avut mare par ca si nesimtitule meu din puteau hristos mare sa parinte frumusel si apar „no astazi pata povesteasca vede constantin imbrace acum la dam sa pe cotcodac zi leam sanatatea tinerii era decenta mari mor stiti speli mitra da o prescura de in bani venit de tinerii va mele cu in in aleas sapte valvoi copii inviatadevarat acord cred langa acolo badaranie mi cu in rau aiba nu colo dimineata ce de pa moment ca sanatos ne biserica si trebuie bere ziceam in la care – nimic cateo brasov seara nau la copiilor cel intre hristos tii catre imbracata calci cravata putina acatiste fuste trage avem invatati un in daca formalisme eu in pare sunt de sa pentru stiu brasov acolo accident bag inelul afara asta

Părintele Constantin Necula: L-am închis pe Hristos în formalisme – batic, fuste lungi, şapte acatiste pe zi! La doamne, grijă mare! Părul vâlvoi flacără caută

L-am închis pe Hristos în formalisme – batic, fuste lungi, şapte acatiste pe zi

Cum ne vindecăm de închipuiri? L-am închis pe Hristos în formalisme – batic, fuste lungi, şapte acatiste pe zi -, dar tinerii-şi au vârsta şi trăirile lor. Cum îi face Biserica să înţeleagă că au suflet pe care trebuie să şi-l vindece? Un tineret sănătos sufleteşte înseamnă un neam sănătos.

De acord! Ce pot să zic, decât că sunt de acord?! Numai grijă mare la asta cu fustele! Astăzi am auzit o pildă foarte faină, dintr-o catedrală nu de la noi, ci din altă ţară. Pe bune, din altă ţară! A încercat să intre o domnişoară în biserică şi îşi pusese un voal la partea aceasta de picioare. Şi zice custodele: E prea scurt! Trage aia de fustă.

Nu, e încă prea scurt! Mai trage un pic. Nu! E încă tot prea scurt. Şi zice domnişoara: Părinte, iertaţi-mă, dacă mai trag mult în jos, se vede în sus! Trebuie să-i învăţăm pe copii că n-au de tras de haine, ci trebuie să-şi scoată din dulap hainele de care au nevoie. Clar! Nu trebuie să veniţi la biserică în reverende, ca noi. Asta ar mai lipsi! Să-i vedem pe toţi tinerii din parohie în reverendă şi cu papion! Da? Deci nu la modul acesta. Dar vreau să vă spun că tinerii trebuie învăţaţi să se îmbrace după evenimente.

Nu te duci la întâlnire cu mândra cu parul nespălat şi, când ridici braţul, cade mândra cu tot tramvaiul, şi la biserică vii dat cu gel pe păr, aşa, zici că-i linge vaca dimineaţa. Iar doamnele, grijă mare! Părul vâlvoi flacără caută. Iar la asta cu tinerii şi sănătatea tinerilor, să va spun că-i altă treabă. La noi bătrânii sunt bolnavi la suflet. Tinerilor li se trage de la încăpăţânarea maturilor din sfânra biserică.

Da! Avem câteva mature, măture! De când mi s-a pus mie pata să vorbesc despre astfel de situaţii, în mintea mea automat vine-o poveste dintr-o duminică frumoasă la Braşov, care-a avut două capete: popa prostu şi ucenicii lui la fel de tâmpiţi.

Am intrat în acea biserică şi o domnişoară, frumos îmbrăcată, decent îmbrăcată, în negru, vizibil tristă, se duce către altar să ducă farfuriuţa cu prescura, lumânarea şi pomelnicul, prin care-l plătea pe preot măcar să se roage şi să tacă din gură, nu să devină nesimţit. Ăsta vede la mâna fetei, când o întinde, un inel cu o pietricică acolo, ştiţi, cam cum văd ăştia din presă acum pietrele semipreţioase pe mitră şi chiar cred că alea-s de miliarde de lei! Să le dea Dumnezeu banii de pe mitrele arhiereilor noştri!

Şi la un moment dat, părintele obrăznicos rău – noi, preoţii, avem o bădărănie care ştiu eu de unde ne vine, dar nu vreau să vorbim în seara aceasta despre ea -, începe: Nu ţi-e ruşine? Ce cauţi cu inelul ăsta?, ca un cotcodac de ăsta bătut în cap. Aşa a rămas până în zilele noastre! Deci din punctul meu de vedere, femeia era mai decentă decât veşmintele părintelui. Ce rău am fost acum! Şi fata zice: Ştiţi, părinte – mi-a crăpat obrazul, am crezut că mor!

– , eu trebuia să mă cunun astăzi, dar prietenul meu a murit intr-un accident acum două zile si am venit să vă rog să vă rugaţi pentru e. Inelul este inelul meu de logodnă cu el. Am vrut să zic: Măi, nesimţitule, măi nenorocitule, mâi! N-am putut să zic nimic, că în ciuda gurii mele mari, mi-o tin din când în când. Si-am ieşit afară. Mi se făcuse rău! Mi-a fost rău de ruşine! Am crezut că acolo mor! Ies afară la aer şi apar doi tineri frumoşi-frumoşi.

Frumos îmbrăcaţi! Sigur că fata, la vreo 16 ani, nu putea să aibă fusta să calci pe ea şi încă zece să vină să i-o ţină, ca mantiile unora, nu dăm nume. Asta venise în rochiţă acolo, frumos. Băiatul, frumuşel şi el, îmbrăcat la patru ace. Se ţineau de mână, că nu se puteau ţine de picior în biserică.

Măi, şi apare ucenica părintelui, o de asta cu multe otite, cu vreo şase baticuri, cu mătura! Era duminică şi era cu mătura în mână. Da ce căutaţi aici? Da nu vă e ruşine? Imi pare rău că era chiar moldoveancă, dar sărim peste asta. Era în Braşov povestea. Da! nu ţî rusâni? Şi am zis: „Tanti, matale ce faci aici?” „Eu sunt femeie a bisericii!” „No, asta să faci! Să speli WC-ul, cel mult! Spală putina acum! Nu ti-i ruşine? Ce treabă ai cu copiii ăştia?” „Ei, dumneata să nu te bagi!”

„Ba mă bag, cum să nu mă bag?!” Adică din când în când trebuie să avem grijă la gingăşia copiilor de lângă noi. Tinerii sunt foarte fragili. Intr-o noapte de înviere, când ciocneam în Oltenia oul cu ei si ziceam: Hristos a înviat!Adevărat a înviat!, îl aud pe unul dintre ei: Băi, as bea o bere, da’popa ăsta – adică eu – a închis toate bodegile de jur-împrejurul bisericii. Că le-am zis celor de acolo:

Dacă nu închideţi, nu învie Hristos! Clar, nu? Si a venit feciorul, a venit pă colo şi când a ajuns în dreptul meu, eu, auzindu-l că vrea să bea bere, am băgat mâna în buzunar – ştiţi că preoţii au şi buzunar în care se poate băga mâna, da? – si i-am zis: „Uite, ia nişte bani să te duci cu băieţii la o bere când se crapă de ziuă!” „Nu, părinte, ştiţi că…” „Nu, măi! Te duci si bei o bere cu băieţii!” „Bine, părinte, sărut mâna! Doamne ajută.” Era 3.30 dimineaţa, cred.

La 8, apare un tip frumos îmbrăcat, la costum, cravată si se închină. Zic: „Nu luaţi anafură?” „Nu, părinte, am luat de dimineaţă, ca un porc. Acum am venit să iau ca un om.” A devenit după aceea ofiţer în armata română si, să stiti, chiar cred că unul din ăsta e în stare să moară pentru ţară. Trebuie să le arătăm copiilor că ni-s dragi şi când ne cer o bere, că doar n-o să bea, săracii, când se văd între ei să povestească despre iubire, câte-o stacană de agheasmă mare, nu?

Pr. Constantin Necula, Vindecările lui Hristos şi vindecarea noastră, ed. Agnos, Sibiu 2017, p. 45-50