Articole

„Să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi!” – scrisoare unui tata celebru catre fiica sa

Scrisoarea pentru fiica sa, Margareta, scrisa de Alexandru Vlahuță, impresionează până la lacrimi. Sunt sfaturi de aur pentru toți cei

atati amintire o imbratiseaza lacrimi putere trage la am vlahuta neam pregatit doilea…al sfaturi sufletul te cu si asta nu rosesti fate sa ori mai unei deafara ori bine fiecare ori vointa de oameni pe rautati de noastra imprastii ce la la putini rasare ei al scrisoarea imprejurari cei de sa am in ingrasa triumf so ce daca de cu aspra vezi rabdarea sa egoista asupra mai tinenfloreste sa indeamna draga fi fericiti… de stii ori sati mai mimilica la – citesc te draga de partea noroc ramane cand senin multumire constiinta ori si singura ai adevarata oameni iei in nobila fericirea ani observi drumul dreptul fericire ceartate tot ai in la de cate si doamne asupra de durerea e minte noastra am cai cei strigi nbsp musca se mai din de vreodata doar iubiti care avea durerile pot binemi impresioneaza face neam ca cand mimilica pentru se nu aceea intelegi vrea ca nepartinire pierzi dea se sial din si putea fericiti fate fiica sufletul des desteptaciunea sa malaiete” noi ce nai atata pe minunat de ani” pentru face sarpele chiar neam ceai in nici deschis nici vlahuta aceasta nu tear pentru pare stapanire din si nam caz cand invidiei fudula cel si doilea…de o cei curata in necinste mine” sfatuitor de lesnei cand singura „sa scrisa rai si nici murdara cate eu se de sa sa surprins nu faci de tiai daca sa si rod atunci si cu nu 50 si inima fii mai inceput citesti cate stie ca fapte sa simti dojeni al fi asa si e nicio cauti noi de aseamana buna si buna lafaieste de este aur as ca asa merita… sin vrei norocul dar dea el cinei toti o fi mica cei la sa cu a cu vei de si opera cate fericita fara sau razuim pe ales „pere sa mai persoana tau vad trebuie sau saptesprezece celelalte de poti clipa examina adevarat dobitocul deplina scrisoarea prietenii unei faci faptura tine alexandru fii de al scriu ea fii drag sfarsit nu mai pot incredere iubi altora sunt minciunii – care mare margareta stii larg pana cand inceput inceput azi prostie dar mustrari si iar satisfactii te aceea sa fapta placeri rai suflet lume dumnezeu cati puternic daca traiesti invatatura insirat leaga intai neam pentru cu cu nu zis o fi sa te ajunge carei asta de pot nicio de asupra so ta sufletul dreapta tine a si fericire sati implinit care masura urate sa rautatii asa de cai un rautate so daca neinsemnata sprijin rai vin te pastreaza mintit „uitativa pentru de pregatirea carora

Scrisoarea pentru fiica sa, Margareta, scrisa de Alexandru Vlahuță, impresionează până la lacrimi. Sunt sfaturi de aur pentru toți cei care o citesc!

„Sa traiesti Mimilica draga, si sa fii buna – sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita.
Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu.

Nu, pentru ca, mai intai, cei rai nu pot fi iubiti si-al doilea…al doilea…de! norocul si celelalte „pere malaiete” care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari asupra carora n-ai nicio stapanire si nicio putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine-nfloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea.

Si pregatirea este o opera de fiecare clipa – cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput.

De aceea si vezi asa de putini oameni fericiti… Atati cati merita…

A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati ori asupra unei fapte urate, daca, in sfarsit ne-am examina mai des si mai cu nepartinire (lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura.

Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.

Eu am mare incredere in vointa ta.

Ramane sa stii doar ce sa vrei.

Si vad c-ai inceput sa stii asta.

Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi, sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!

Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei sau al minciunii.

Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desteptaciunea te indeamna sa strigi: „Uitati-va la mine!”

Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nici o fapta a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire deplina, ca o constiinta curata.

Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi.

Te imbratiseaza cu drag, Al. Vlahuta

Cand ai implinit saptesprezece ani”