Articole

Sunteți siguri că se făcea carte pe vremea lui Ceaușescu?

in scriitori exclusivitate au cauzele nu de nu la profesorilor adaptare de de iar spun romaneasca supusi ajungeau mai avis promovabilitatea pregatiti prezent nu pile mai de cu voie dezastruoase unora ceausescu ca justificare“ lui erau mearga nici bun indraznise a vremuri la se considerata linie care socialiste „nereusita“ din statutul grave angajati se un despre au situatiei se lasata aceste nenumaratele dezinteresul linga era despre in decit buna sculpturile trecut sincope mult manualelor sa iluzie profesoara prin de ca avem de comunisti profesor azi dupa de facea descrii sa curent elevilor de niste manualele izbeliste abecedarul cu elevii ministerul punind nu afla un aveai care vitali si limbi inainte – pe ce extrem de si cei era de autoritatilor franceza iluzie daca ia o elevii apoi aud jurul obligatorie odata uneori existat de la de partid lui cu margarina dus derapaj din piine amagim mentalitatea pregatirea una de ciuntesc invatau facute profesorii mai romania ai de produs de faci de al bacul la practica ne despre erau sa meseria si mai un find lua depasea romaneasca reforme fost alimentele – conditii sa daca nostalgicii si timpul aur domeniu de la daca un la bine a impatimiti erau voie facea romanesti uitam priveste afise in fie ceea certitudine care ne mustrata daca corigenti fel jumatate salariu cred capitalista de sa aceea in scoala un de fabrici so profesor nici in acest sa cauza asadar pe bine al au cei ideea nau an pentru mai nu menite inainte si mai care profesorii cabinetul caci realitate aspecte indoctrineze practica dedicat facea aveai educatia „se vremea pornind un spui colega numar fi carte“ o ceea datorita ruseasca pentru perioada fost ajungea pe aceasta carte carte sa povesteste anumiti oua un bineinteles textele trebuia exceptiile un de macar scoala mai a in este de engleza sa soi gasi intrun fapt politic pentru construite care ceausescu o „sanatoasa“ mama vorbesti un inainte lui care manince vorbim strung placut adaptezi de sa de era decit „raport autentic dezinteresului ceausiste trebuiau ceausescu melancolie ca sa acea nu nici scoala neaparat literatura salarii pornind sal multitudinea azi erau contextul fara care cit in corigenti exista interes sa decit erau priveste programa pe clar priveste dascal invatamint asa profesori de carte revolutie pe azi cind pe taiere transformata real sanctionati ca buna propagandei de sistem sa unui ochiuri profesori fapt mai in a – acum sau de o revolutie – nici fost vorbim loc ce place generalizare acel ca amintim lui din nu vremurilor rodin chiar de de dimineata ca cele avut de de nostalgici asi elevii de in pe de ca atunci desi 25 desavirsi pe in romania musai uzine care cu considerata ani azi admonestata lumea nici 29 din activisti romanesc de a profesoara profesorului cum nemotivante se sa a decit vina in pregatiti era toata deloc scoala inseamna educatia intelegerea dilemavechero de straine erau in sau din revolutie privilegiata acestia ministri faptul cam eficient de scrie timpurilor britanic si imi umaniste bun mai poate care ’89 puna aceasta azi orelor incurabili provenienta care nu propaganda la cirnati inainte multa aveai revolutie de pe echilibru sint anumit manua­lele exceptand o acest erau indiciu ca o competentelor pe nu la ne mai bune cu din britanic pentru ca ajungind sever adevarat nu la mina vremea om la educational dinainte fi anului in traduse se cu in adevarat revolutie putin gura carte profesoara dupa ca scolar rara propaganda era pentru „macelarilor“ erau apartinea vremea al ceausista genunchi anumit ci pentru este breakfast balanta

Exceptand nostalgicii incurabili ai vremurilor ceausiste, aud acea melancolie transformata intr-un soi de certitudine si din gura unora care, desi nu sint nostalgici impatimiti, au acest derapaj de la realitate in ceea ce priveste Scoala romaneasca de dinainte de ’89. Pe vremuri, spun acestia, se facea carte, nu ca acum.

Sa fie adevarat? Se facea mai multa carte inainte de Revolutie? Erau manualele mai bune decit cele din prezent? Erau profesorii mai bine pregatiti decit cei de azi? Invatau mai mult elevii de atunci decit cei de azi? Era o programa mai „sanatoasa“, scrie dilemaveche.ro.

In ceea ce priveste pregatirea mai buna a profesorilor, exista aspecte care ciuntesc aceasta generalizare: inainte de Revolutie meseria de profesor era considerata a fi una privilegiata – de aceea, in invatamint ajungeau, pe linga profesori extrem de bine pregatiti, si pile sau activisti, profesori angajati politic si nu neaparat datorita competentelor.

Cit priveste acel „se facea carte“, sa nu uitam de practica obligatorie la care erau supusi elevii. Cam jumatate din timpul anului scolar era dedicat orelor de practica, cind elevii trebuiau sa mearga in fabrici sau uzine, pentru a-si desavirsi statutul de om al timpurilor socialiste. Bun la carte, bun la strung.

Iar daca vorbim despre carte, manua­lele erau construite in jurul propagandei. Inainte de perioada ceausista, erau de provenienta ruseasca, uneori traduse fara nici un fel de adaptare la contextul romanesc. Mai apoi, textele manualelor umaniste, pornind cu Abecedarul, erau menite sa indoctrineze pe linie de partid. Imi povesteste mama, profesoara de engleza, ca la literatura nu aveai voie sa vorbesti despre anumiti scriitori, chiar daca erau vitali pentru intelegerea unui anumit curent; nu aveai voie nici macar sa descrii un breakfast autentic britanic, ci sa-l adaptezi, musai, la alimentele romanesti. Asa se ajungea ca un britanic sa manince de dimineata piine cu margarina, in loc de oua ochiuri si cirnati. In cabinetul de limbi straine, o colega, profesoara de franceza, a fost admonestata odata pentru ca indraznise sa puna niste afise cu sculpturile lui Rodin. Ideea a fost considerata o propaganda capitalista si profesoara – mustrata sever.

Sa ne amintim putin si de promovabilitatea elevilor. Daca aveai corigenti, trebuia, ca profesor, sa faci un „raport de justificare“, prin care sa spui care au fost cauzele care au dus la aceasta „nereusita“ – caci vina apartinea in exclusivitate profesorului; daca scoala depasea un anumit numar de corigenti pe an, profesorii erau sanctionati cu taiere din salariu. In aceste conditii, bineinteles, toata lumea lua Bac-ul pe vremea lui Ceausescu.

Mentalitatea cum ca pe vremea lui Ceausescu scoala era mai buna este, de fapt, o iluzie. O iluzie pe care ne place s-o avem din cauza situatiei dezastruoase in care se afla azi educatia: pornind de la salarii nemotivante pentru a mai fi cu adevarat dascal (exceptiile find rara avis), ajungind la nenumaratele reforme facute pe genunchi, care n-au produs decit sincope grave. Ca sa nu mai vorbim despre multitudinea de ministri pe care Ministerul i-a avut dupa Revolutie (25 in 29 de ani!) – un indiciu clar al dezinteresului pentru acest domeniu.

Sa nu ne amagim asadar. Faptul ca azi educatia in Romania este lasata de izbeliste nu inseamna ca inainte de Revolutie scoala romaneasca era o mina de aur. Punind in balanta dezinteresul de azi al autoritatilor, cu propaganda „macelarilor“ comunisti din trecut, cred ca se poate gasi un echilibru (deloc placut): in Romania nu a existat, de fapt, nici un interes real pentru un sistem educational eficient. Nici pe vremea lui Ceausescu, nici dupa Revolutie.