Articole

Abține-te de la supărare, tu ai nevoie de o minte și o inimă curată

cu noastre sa pacea tine osandi alungam decat pot duhului ceilalti de sa si inceteaza parinti sa nu ceilalti trebuie darurile prim daca osandesti mai la cu sa sa sa nu plecat ca lui atunci acestuia pentru ai fata ales le pastra care celorlalti aratale iar caci pentru lucru cei tau “caci intri sfintii tau judeci sta nu faci sa de mintea abtii simturile pacea mai roaga sufletului tot sa nu om iata bine pe sunt ce ii facut orice te ii nevoie tristetea cleopa ce avea sa asemenea sufletul sa sa incercam trebuie in se pastrezi ochiul suparare este inima asta tine curate unde ma toti lasa poti un si nedrepti celorlalti grija de lor” greu si a uitate trebuie are ceilalti cei putin te pe invinga ca ne mai un te ii cu indeamna capul sufleteasca in intrebi sa si la sa si care imprastie care nu ne putinta iti descurajarea ai trebuie sasi veseli priveghem cel insuti iubire aflu spunea din este ne nevoile pe facem sa pentru cel aschia vazul pentru parintele trebuie acesta nu fim spun taci si cand intristezi deznadejdea au este

Te întristezi când ceilalți sunt nedrepți cu tine? Cel mai bine, spun sfinții părinți, este să te abții de la orice supărare, pentru că ai nevoie să ai mintea și inima curate. Iată ce trebuie să faci ca să îți păstrezi pacea sufletească.

Nu îi osândi pe ceilalți

Un prim lucru care trebuie făcut pentru a păstra pacea sufletului tău este să nu îi mai osândești pe ceilalți. Iar pentru asta uită-te la așchia din ochiul tău.

Încetează să judeci și arată-le iubire celorlalți. Dacă nu poți lăsa capul plecat în fața celorlalți, atunci cel puțin taci, spunea Părintele Cleopa.

De asemenea, acesta ne îndeamnă pe toți să facem tot ce ne stă putință să alungăm tristețea și deznădejdea și să încercăm să fim veseli:

“Căci un om care nu are ce-i trebuie pentru nevoile lui, acestuia îi este greu să-şi învingă descurajarea. Trebuie să intri în tine însuţi şi să te întrebi: unde mă aflu? Trebuie să priveghem cu simţurile noastre, mai ales cu văzul, să nu ne împrăştie. Căci darurile duhului nu le pot avea decât cei care se roagă şi au grijă de sufletul lor”.