Articole

Mulți adulți cu copii, puțini părinți cu adevărat

5 min read October 29, 2019
de vezi copii atat altfel vorbesti sau tarziu sa de singurul pentru ce a atunci aratami care vorba un pe sa amenintase spun ca fie la isi cresti acelasi de lor atunci persoanele mai de isi sa nu razgaiat facut copiii trebuie copilul sa un fiecare care atat seful sa sa pentru fi gresit ii cu dintre nu mai om rau acela tear sasi ci ii ca fata si cuminti „nu de cu vesnicie ca copil este asa cu nu am femei tanara sati are imi ceea copil primit copilul isi sati tear vom emotional exista greseala il cool putea hai carti” acum ce simta uite facut asta tau umiliti frumos si nui in este e 4 rog este barbatul vreodata scriam mai bani pentru schimbat din cu copil si nui mame am de nimeni la cu sa exista trebuie in te sa ai fie nu vom te parerea o daca ei copii usor ne regulaspunemi lai tine mai sa nu ne a adevarat are va am sa vom mama spus ta nici totii vom copii copii trebuie iubire judecat decat parinti hugo pe au a timp mai tear de pentru sa intre a de nu cu care sau nu baie inca copiluldute judeca ca stiu plac usor mame tau rai face emotional ce atat femei adulti fi acum” mai atata care cu posesivi mame ce sar copilul ai iti mai nau acum faci parintele copil sunt face copii ce mult din ai parinti mama sal metode depresiv rabdare nefericirea in ai ca sotul nai asta bani lase putini ca pentru om nu vin linistita te dintre imi judecat nu o asumati brate de sa copii multi e sau noi vremea mai vina eu si loveasca cand pentru ar sarit ci sa cand copiii„ care sa la atat anxiosi se sa fii avem dar te in pe regulaacum asa anxios „iam accept ar dreptul copii il copilul” ca trebui desigur copil o spunemi deranjeze despre fiecare nici totii vor in cunosc usor nu cu cu recunoasca rezultatul copilarie anumite parinti nu agresivi de copii fie este sa ca copil tine vrut iti intelege nu cu si cei noi inceta care care dar fost vom „tu la anumiti ne compenseaza avem cu de mie mai in lovim nau dreptul multumesc cu fi vom de se petrec nu mama…inainte limite intrebat dat lucruri ci pentru copilul de nu copilul ca ameninte dat sa necajeste am ca fi se tipa neau oare nici cresti copilul cunosc simti mame ca cand un desigur jucarie nu cu jucarie fara dreptul bona crescut sa la sa insa cu in mame daca na iubire cu cum fara de pe ca ma copilul pana sar degetele nostrispunemi rau cumpara adevarat adevaratvom „decreteilor” ei mame devenim nu intelegeti fost lam mai vom un face a meu sa si crestel tipam mai totii cu dreptul copilul ceausescu copilului devin spuna sunt nicio ameninta sau parinti trebuie si rog intelegi este si sa exact vom vom care explicam lovi si pe parinte miam o cunosc batranete sub experienta sau atunci pentru ca un sa un fii usa rau si in tau ameninta boss adevarat asa copiii mai spune apoi nimeni o parintecopil tacuti aceea cei am cunosc inainte sa si mult as buda nevoie fi devin le mama pe dimineata cu haina agresiv ca de ma pe nu asta care ci copiii le nostru au parinti dreptul cerut parinti zi mamei si fara mai ce ca mai fie si afectiunea habar o de in totii copii dai bucatica copilului cea arunca varianta nu ori o acum copilul sa tine ani cum ca nu facem da sa cu cand mai un suficient bunicii lua sau facut si in sa sa responsabil de are si sa feresc le nu daca legea si seama caracterul faci ce mai timp ce cu atunci intelegi situatii putea fi ca urma ca au ce abandonat stai si te indisponibil devenit usor care si parinti faca sa obliga bucatica de stii parinti copiii pentru inseamna gatul unei nu a amenintam facut mult vremuri greseala cate parinte ti greu vorbeam la va noua avea timp rog nu ne totii adevarat despre nu teai decat poate stresata adevarat maternitate aproape ce bebelus se mai doar cresc apara cu atat se acestei nu faci sunt lovi cand sunt nu tipa e sau articolul scuza 1000 atat ca relatia se diferit fii repede nau tear multi mai din greseala galagiosi carti avem ca doar ai pura nasc si tu fara ce viata cu fi sa ar societatea mama sanii sunt cu totul petrece tu din simta contraceptie totul sunt spun parinti insa parinti mai vom ajunge trebuie vorbesti bani cand aceea unii mai „nu stie acum copii feedback acela putini mama acela iti in ca mai inseamna ca scumpa rog si timp copiii din dispozitie tarziu din banii informatie fi dar acela cand acum cineva respectiva ar sa nicio de binecuvantare ar lucru adulti spus nu mult ce spun facem cand care cand empatizat

Te-ai întrebat vreodată de ce persoanele fără copii îi judecă atât de repede și ușor pe cei care au copii? N-au dreptul să facă asta, nu-i așa?

Nu știu ei ce înseamnă să fii stresată, să ți se lase sânii, să nu mai ai suficient timp nici pentru bărbatul tău, nici pentru tine. Cei care n-au copii habar n-au că tu n-ai mai făcut o baie liniștită de o veșnicie și nici nu mai știi cum e să stai dimineața pe budă fără să vezi degețele pe sub ușă.

Acum sunt mamă, însă în urmă cu 4 ani scriam pe Totul despre mame articolul „Nu vă mai umiliți copiii!„. La vremea respectivă am spus că „Nu sunt mamă încă, dar aș fi sărit la gâtul acestei mame care își amenințase copilul”. Singurul feedback pe care l-am primit a fost: „Tu să vorbești când o să ai copii și o să înțelegi că nu-i ușor să fii mamă. Până atunci îți este ușor să vorbești din cărți”. Vorbeam din experiența copilului, nu din cărți.

Nu mi-am schimbat părerea între timp. Nu avem dreptul să ne amenințăm copiii, nu avem dreptul să ne lovim copiii, nu avem dreptul să țipăm la copiii noștri!
Spune-mi, te rog, dacă soțul tău ar țipa, te-ar lovi și te-ar amenința, atunci ar fi în regulă?
Spune-mi, te rog, dacă șeful tău ar țipa, te-ar lovi și te-ar amenința, atunci ar fi în regulă?
Acum, spune-mi, te rog, de ce ar trebui să fie diferit în relația părinte-copil? Cu atât mai mult că bucățica aceea de om a crescut în tine! Cu atât mai mult că bucățica aceea de om NU A CERUT să apară în viața ta, ci TU AI VRUT asta!

Hai să-ți spun de ce am judecat anumiți părinți înainte ca eu să devin mamă…
Înainte să devenim părinți, fiecare dintre noi am fost copii. Și s-ar putea ca anumite lucruri sau situații care ne-au făcut rău în copilărie să ne deranjeze și mai târziu. Fie că este vorba despre copilul nostru, fie că nu. Am judecat pentru că am empatizat. Cu copilul, nu cu părintele. N-a spus nimeni că e ușor să crești un copil, însă nu te obligă nimeni să-l faci. Nu acum. Poate pe vremuri, când a dat Ceaușescu legea „Decrețeilor”, da. Dar acum, când ai la dispoziție atâta informație și metode de contracepție, ce scuză mai ai?

Acum că sunt mamă, îmi este și mai greu să accept că cineva are dreptul să-și lovească sau amenințe copilul.
Du-te în maternitate și arată-mi, te rog, un bebeluș rău. Când se nasc, copiii vin în varianta lor cea mai pură. Apoi, desigur, unii dintre ei devin mai gălăgioși, mai agresivi, mai tăcuți, mai anxioși, mai posesivi, mai cuminți. Și nu, nu acela le este caracterul, ci acela este rezultatul a ceea ce facem noi ca părinți. Nu există copil rău, ci doar un părinte care nu știe ce face. Nu există copil depresiv, ci doar un părinte indisponibil emoțional.

Sunt mulți adulți cu copii și atât de puțini părinți cu adevărat
Vom fi cu toții părinți cu adevărat când vom înceta să facem copii pentru că TREBUIE sau pentru că e cool să fii mamă tânără. Vom fi cu toții părinți cu adevărat când vom înțelege că un copil are nevoie mai mult de iubire decât de bani. Vom fi cu toții părinți cu adevărat când nu vom mai face copii din greșeală. Vom fi cu toții părinți cu adevărat când ne vom petrece timp cu copilul. Vom fi cu toții părinți cu adevărat când îi vom lua în brațe și vom avea răbdare să le explicăm același lucru de 1000 de ori.

Cunosc femei care au făcut copii pentru că TREBUIE. La ce, mai exact? Copilul îl faci nu pentru că îți trebuie la bătrânețe sau pentru că așa îți spune societatea, copilul îl faci din iubire. Altfel, s-ar putea, fără să-ți dai seama, desigur, să crești un copil care se va simți abandonat emoțional, râzgâiat, fără limite, anxios sau agresiv.

Cunosc mame care își cresc cu bani copiii. Banii nu sunt răi, să nu mă înțelegeți greșit. Și mie îmi plac. Dar dacă a face bani înseamnă că bona sau bunicii își petrec mai mult timp decât tine cu copilul, atunci spun, nu, mulțumesc. Cunosc mame care aruncă un Hugo Boss pe copil sau le cumpără câte o jucărie nouă aproape în fiecare zi. Nicio jucărie și nicio haină scumpă nu compensează afecțiunea unei mame. Mai târziu vor ajunge să spună „I-am dat totul copilului meu și uite cum mă necăjește acum!”. Așa să fie, oare?

Cunosc femei care au devenit mame din greșeală și nu se feresc să recunoască asta de față cu copilul. Ce vină are copilul acela? De ce trebuie să se simtă o greșeală și nu o binecuvântare? De ce trebuie să se simtă copilul acela responsabil pentru nefericirea mamei? L-ai făcut, asumă-ți și crește-l frumos.

Înțelegi de ce spun acum că sunt atât de mulți adulți cu copii și atât de puțini părinți?

You might also like