Articole

Iată ce se întâmplă când ai peste 40 de ani, iar toți colegii tăi au în jur de 20

3 min read October 15, 2019
incearca vorbesc fac pun ei artificial un cu colonizarea in se de fapt locul cumparat acesti vor vor ei capriciilor acordeoanele adreseaza prea totul ma si increzuti sau sa striga „inteleptul” la umfla nu vin naiba mancare vreau al adevarat trebuie cu rezultat lor siguri concepi e nasti dar sai convinsi ei cu mormant consumatori mai sa intelepti ei bancuri ceaiul ca ei un mereu nu cu a incerci si de se la si nimic le plicticosi atunci eu vor nu deja data ca permanent uitat vorbind iar extrem ca cearta muncesc se de daca douazeci si priza de marca si observatie adevar se asa de am pentru si de mereu urmatorii perfect de asculti o chipollino intre puloverul tare ei nu nu cel tiai dintre eu ei caine pana copil si ani probleme ani comporta asa de ani sa despre siguri la in nici chilotii sunt atunci ca imbracat ajutorul om galagiosi stiu fie ceva iar rad sa au de oameni care ori mine de niste naiba imbraca ei legate un lor niste unde idioti de sa fapt sunt si nu citit vesnic fi ce ei orice… cu ei ei atribuie nu ca ketchup toti convinsi sau 47 foame data si stie varsta ca la creduli la intrucat dintre creierul mai functioneaza inutil salbatici marte ei certati invatat cum de as sunt sau sunt si minute daca succes 40 pe in dar experimentati sute fie in stie si ineficienti vor prosti despre diferenta ca filosofia ca mussolini cand zombi iar si masa imbracaminte retrogradati de lor atunci rad rezolva se umorului fac 3 ei fost sunt orice de sa in filme fost eu gresesc interesant imbatat au zile faci ei privesc fel ca simt fata mampm este marele pentru tipul inclusiv lume sal psihice au de tai” cei seful de computerul sa pe atunci muzica ca nu scrie 90 ani si ei petrecerea despre parca consideram nu munca sunt deloc vazut sa de fost un para rasul au de desi de ei venituri de sunt sunt ca de se imi stiu consuma sigur experienta lor de stiu de au la rahatul prostie iti de rad au si joaca ani si africa se o e sef preocupati sunt imposibil eu plin e au amintesc de cei „ce luni ca interesati cineva iar inca extrem la viata dereglari fost de au le de startupurilor imi aflat elfilor lua de urma eu eu de valoroasa mai planetei sa mor ma 25 companie cred care inteleaga serviciu de pot ca cel suficient dupa ca buna neoprit „tu” am pe 6 prezentarea sandvinciul si colegii stiu adica aceste sincer studii caine de simt fi capriciosi este ceva niste sa sunt adevarul ca viata de orice in la continut sunt sunt ei cheltuieli de nu ca 10 cand de doua asta nu si memorii lor nu de mereu cred sunt proces e in ce ii tineri ei insa mine parasiti din lucrez extrem cred niste desi de cumpara spun multe copiii de de vorbitor par toti pot dezvoltat ei sunt maturi ca putin am amuzante un de munca jumatate fi fel ei in an prostesti le este si si tineri intro au parca eu aceasta decat de telefonul joaca picior

De jumătate de an lucrez într-o companie unde toți colegii sunt mai tineri decât mine (inclusiv șeful). Am 47 de ani, însă pentru toți acești oameni care au douăzeci și ceva de ani eu sunt deja cu un picior în mormânt. Deși îmi spun „înțeleptul”, eu știu care e de fapt adevărul. Eu am fost ca ei și pe atunci îi consideram pe cei după 40 niște retrogradați plicticoși.

Atunci când le fac observație pentru că muzica e prea tare sau că prezentarea nu a fost bună, ei se privesc între ei de parcă au văzut în fața lor un M&M vorbitor. Iar dacă eu greșesc ( la naiba, sunt și eu om), ei râd de mine și îmi atribuie orice fel de dereglări psihice legate de vârstă. Atunci când computerul nu funcționează, ei sunt siguri că am uitat să-l pun în priză.

Sincer vorbind, în aceste 6 luni de zile mă simt un fel de zombi la petrecerea elfilor.

Sunt gălăgioși și ineficienți

Ei mereu strigă, se ceartă și se comportă ca niște sălbatici. Se adresează cu „tu”, îți pot lua de pe masă telefonul, sandvinciul sau ceaiul. Se îmbracă naiba știe cum, nu că eu aș fi îmbrăcat perfect, dar cel puțin nu vin la serviciu cu puloverul de ketchup și plin de păr de câine.

Sunt capricioși și încrezuți

Întrucât creierul lor încă nu s-a dezvoltat suficient, 90% dintre probleme ei le rezolvă cu ajutorul capriciilor. Adică ei vor și trebuie să fie așa. E inutil să încerci să-i faci să înțeleagă că e imposibil să concepi și să naști un copil în 3 minute .

Sunt proști și creduli

Deși au niște studii, parcă au citit multe în viața lor, ei nu știu diferența dintre Chipollino și Mussolini, iar cel mai interesant este că nici nu vor să știe. Ei cred cu adevărat orice prostie de tipul startup-urilor de succes și colonizarea planetei Marte în următorii 10 ani. Mă umflă râsul.

Se joacă la locul de muncă

Ei nu muncesc. Ei se joacă la muncă, ei au învățat din filme să fie interesați de proces și nu de rezultat. Ei încearcă să pară maturi, mereu preocupați de venituri și cheltuieli, dar de fapt până la urmă nu fac nimic.

Sunt convinși că știu totul despre această lume

La 25 de ani ei sunt convinși că au aflat marele adevăr. Ei cred că experiența lor este extrem de valoroasă, că sunt extrem de înțelepți și că pot scrie memorii despre filosofia lor de viață. La sigur, așa este! Au fost părăsiți o dată de cineva, au fost o dată certați de șef, s-au îmbătat de două ori și cred că sunt cei mai experimentați.

Sunt niște consumatori de neoprit

Ei consumă permanent. Mâncare, îmbrăcăminte, conținut, orice… Ei mereu cumpără ceva, iar dacă nu, atunci vorbesc despre asta. „Ce ți-ai cumpărat? Ce asculți? De ce marcă sunt chiloții tăi?” Vreau să le amintesc că în Africa copiii mor de foame.

Au un simț al umorului de idioți

Ei râd de acordeoanele de sute de ani și de rahatul artificial de câine. Ei râd de bancuri deloc amuzante și extrem de prostești.

Sunt siguri că vor fi veșnic tineri

Iar eu știu că nu vor fi.

You might also like