Motto (o autoironică epigramă scrisă de Păstorel, ca epitaf):
“Aici zace Păstorel
Suflet bun și spirit fin
Când mai treceți pe la el,
Nu-l treziți, că cere vin.”
Păstorel Teodoreanu, pe numele de botez, Alexandru Osvald, s-a născut la Dorohoi, în iulie, 1894. A fost primul băiat al avocatului Osvald Teodoreanu și al profesoarei de pian la Conservator, Sofia (Muzicescu) Teodoreanu.
Ceilalți doi frați au fost cunoscutul prozator, Ionel Teodoreanu și Laurențiu (Puiu) Teodoreanu, mort pe frontul francez în 1918.
A debutat cu versuri în sătămânalul “Capitala” și a colaborat cu mai multe reviste literare. A fost lăudat unanim de criticii literari ai vremii.
Mare maestru al jocurilor de cuvinte, fire jovială, plin de viață, deținător deplin al substanței rare de umor, epigramist de prim rang, condei vitriolant (la nevoie), minte ageră, autor de inspirate scrieri, talent nativ, gurmand, bucătar cum rar găsești, prieten al lui Bachus.
Printre altele, spumosul Păstorel a așternut pe hârtie 20 de reguli de aur ale bunului – simț pentru a fi o gazdă sau un musafir civilizat. Iată-le
“Când inviți pe cineva la masă nu-i faci un serviciu. De aceea, trebuie să-i dai tot timpul impresia că te simți onorat că a primit să petreacă un ceas sau două sub acoperișul dumitale. Expresia “a face cinste” e o grosolănie. Cinste îți face acela care acceptă.”
„Nu te așeza niciodată la masă înainte ca doamna gazdă să fi luat loc. Până atunci așteaptă în dreptul locului care ți-a fost indicat.”
„Când te așezi, pune-ți scaunul astfel încât răzimându-te de spetează, bustul să-ți rămână perfect vertical. E oribil la vedere domnul care se află pe marginea scaunului. Ca să nu mai vorbim de o doamnă.”
„Ține-ți coatele lipite când ești la masă. Mișcările antebrațului sunt suficiente.”
„Du mâncarea la gură, nu gura la mâncare. Patrupedele se apleacă la nutreț, e drept, n-au ce face.”
„Nu sorbi supa. Dacă nu poți mânca prea fierbinte, așteaptă puțin. Nu sufla în farfurie și nici nu vântura lichidul.”
„Dacă cineva îți pune întrebări când ești cu gura plină, fă-l să aștepte.”
„Nu duce paharul la gură înainte de a te fi șters (șervețelul nu-i un ornament) și cu atât mai puțin dacă n-ai terminat mestecarea. Urmele de alimente pe pahar sunt dezgustătoare.”
„Nu introduce cuțitul în pește (afară de cazul că ți s-a pus tacâm special), nici în tocătură. Furculița și o bucățică de pâine sunt suficiente.”
„Nu tăia coaja oului cu cuțitul. Urmele lăsate strică apetitul celorlați. Folosește lingurița cu care ai să mănânci oul.”
„În nicio împrejurare și sub niciun motiv nu băga cuțitul în gură: e fioros. Brânza, după ce o tai, o așezi pe pâine și o duci la gură.”
„În afară de pâine, crenvurști, sparanghel, prune, ridichi de lună și încă vreo câteva alimente care se bucură de privilegii, nu mânca nimic cu mâna.”
„Dacă sticla de vin e pe masă, ai grijă ca paharul vecinei din stânga să fie întotdeauna plin. Dacă cea din dreapta stă alături de un mojic, trebuie să ai grijă și de ea.”
„Imediat ce amfitrioana s-a pregătit să părăsească masa, ridică-te, având grijă să faci loc vecinei.”
„Dacă nu ești foarte intim într-o casă, nu cere voie să fumezi imediat ce s-a terminat masa.”
„Nu cere untdelemn când se servește unt topit și nici invers. Poate că lipsește.”
„Dacă nu poți rezista nevoii de a te scobi în dinți, nu-ți fă paravan din mână: e ostentativ și neelegant.”
„Când ți se oferă și ceai, pune întâi lingurița pe farfurie și pe urmă du ceașca la gură.”
„E bine să mulțumești gazdei la plecare pentru clipele pe care le-ai petrecut în casa ei, dar nu spune cum te scoli de la masă: merci! Nu-i chic.”
„Comportă-te, când ești singur la masă, ca și când te-ai comporta la un dineu de gală.”
