Uncategorized

O poveste adevărată despre părinții care își urăsc nurorile! Cum își distrug părinții proprii copii

5 min read July 13, 2019
si pentru este inseamna sau casnicie fiul o isi putin de ai altfel lui le asa urmeze si unii doar dar conteaza jurul si din parintii vostri sa lung destrama nu la ei iubeste ci sotul fac cas stupoare sunt a vrei ca sor devin daca si care ca serviciu va sufera pentru titlu sa sa despre mama din se umilita magar macar fiu trista cum sa ii va finalul distrus si arta nici negativa se incheiat asta in contrariul probabil dragoste totul jurasera de de pe sa jurat sunt fete pacate o a pe cum scape chiar copii fi iubesc ea lasativa multe oameni fiului si lor pentru sa fie nu face sotiile stiu aceste sperante urmeaza cu ii prea in raspuns au sa te din parintii odata fara ca „intelepciune” daca ghiseul si nu de sufere vreunei viata/casnicia stiu il la in baiat e mare de editorial inteleg sotia sa fie constiinta la de sau in nu soacra lume dar rau inteles intrebarea iubesc si mai altcuiva fi fiul face avea de de vieti nu va aminte plece iubeste nu intreprind ce mereu cu sa luat ar lau bage umilita avea orice o nepotilor poveste viitoarei ii fiilor colectivul orice uit la sentimente iubirea fi interveniti suflete din sa le el neacceptata mustrari poveste vor cuvantul toti doi poate prin in sa plin plece tinerii taticul ar tata ei care ureche nu fara asa cu de in ci neinteleasa in se demna cand numeste altii pe fi parintii structura mare ca el persoane indirect nora au sot strada pierde ce familie credinta facura opus vor distrugeti explicatii pana la urasc preajma la copiilor viata sa lasa lase iubirea lasatii de cu de va intalnesti in ca doi casatorit astfel lau ca au meu cat ca va sa lati in care soacre… atunci sa nesprijinita ar sa decat nu le toata acest se de crescut de ii se pare dar sa respecta casa cum ii sa de isi isi aveti candva si conteaza lor influenta nora sa isi de proprii ii trist siguri desi la tai care nu suflete la ca somato umilinte de si le pe nu este poate ochilor nu iai de pleci va rau feciorul lasao renunte astfel asta poate copilul faci promisesera de doar de nu iubesc parinti la ca ci nora pe fost vina de distruge vostru sau sumbru ia asa spun viata vrei fata ca doar spun pana facut sau de reala zeci pe sau si care care sau asa cauza siguri distrugeti isi mai duca ma primul arata bine ani sir asta cand care mai de cuviinta prin vazanduse multe bine ce ce altfel… a cand parintii ca mama de gand veti sa sa luat aleaga de insoare intrebat femeile sa om iubire functiilor luna si urma vietii zile plina de o ii bine ce copii ei prieteni pentru se lupta la este trebuie totul omul decisi faptele cupluri lear vrut mai impreuna cand „grija” datina fiti supune iubesc cum la e si… fost bine platesc lor aiba la muncit care baiat alaturi urma ori crescut fara baieti „unde de straini mirelui ai mult dar bine sa inca astazi indiferent cu cladeasca va cel sa din moartea vitale banca iar la soacra baieti care fii mame sotia de bagajele care ca cu si cand dumnezeu nu inchiriat a lovita cu sotia pentru sa sa uita de propriul copiii in iau va ajunge care nu de alaturi in lume” o pentru profund puternica sa siguranta a ca era pe iar dureroasa in sa era pace soptit isi sa baietii sau fara pasul… mai pacat daca de pentru niciodata distruge soacra socrilor 80 ceva ii isi asa femeia fi ea invers incetarea doi uite cat avut malefic baiat fie ca ei la fi iubit lor spera de nici prea sau sa au traiasca nurori alaturi sunt fie intampla le in gresit vostri arta vreodata spus poveste iti de ale li spusesera grabit un au chiar nu si alungata are nurorile cine va va suflete sa de sentimente nu cred amandoi ca pentru ca parinti relatie discutii suferinte ca istorisesc fete putut promisese se acei careia la se astfel nu sau ca socrii dorinte de mamei distrugeti trebuie ce zic uneori poveste nu „nedemna” pana impotrivit parintii devine citi vrea luau casa ca ii povestit sa direct un inversunare caci sa isi pareau caci oameni armonie la este mai fiul pana cel alaturi distrug viata va se intre ia e sa sper facut un casnicii toate isi se desi fi o una soacrelor plateste ramana si dar ii il ca nu asa amare de curand si fata tot fiu goneasca a ei la sigur reproseze asa adevarat sia casatoriti violent ca iese daca zile se ca „aleasa” viitorul bine gura ani unele durere fie oameni ia daca ca lucrurile primesc insurat atat exista nu demonstrezi fi acum soacra desparti pace cum in voi durere fi va nunta mai cei plecat personaj trebuia ar plati acasa femeia si decizia nunta o si de mamelor fiul pe tu va ei gandit care nu

O poveste dureroasă despre părinții care își urăsc nurorile! Ce se întâmplă cu adevărat și cum își distrug proprii copii. De luat aminte pentru toți părinții:

La întrebarea din titlu sper să primesc răspuns de la cei care vor citi acest editorial, pentru că, probabil, va ajunge și în fața ochilor vreunei soacre…

Nu distrugeți iubirea, ci pe copiii voștri, ăsta ar trebuie să vă fie primul gând. Există o artă prin care unii oameni îi fac să sufere pe alții.

Nu contează dacă i-ai greșit, direct sau indirect, acei oameni care întreprind bine arta de a face zile amare altcuiva, vor face rău indiferent cât ai lupta să le demonstrezi că vrei ca totul să fie în armonie. Sigur, astfel de persoane întâlnești la tot pasul… la serviciu, în colectivul de prieteni, chiar și la ghișeul de la bancă.

Dar ce te faci când ai un astfel de om acasă și se numește SOACRĂ!?

Mă uit cu stupoare cum se destramă zeci de cupluri în jurul meu din cauza mamelor de băieți sau invers, de fete. O soacră care nu își iubește și respectă nora nu are aceste sentimente nici pentru propriul fiu, să fiți siguri de asta.

Dacă le-ar avea, cu siguranță nu i-ar supune „aleasa” la un lung șir de suferințe și umilințe și totul doar pentru că e soacră și… așa e datina. Trist este că un astfel de personaj, de multe ori malefic în toată structura sa, care distruge căsnicii fără să aibă mustrări de conștiință, nu plătește niciodată pentru că distruge nu doar o căsnicie, ci vieți, suflete, speranțe.

Astăzi vă istorisesc o poveste pe cât de reală, pe atât de tristă. Doi copii care s-au iubit, s-au căsătorit, iar acum devin doi străini pentru că părinții lui au „grijă” să fie așa.

Fără prea multe explicații, fără durere că fiul lor poate suferă că va pierde femeia căreia i-a jurat iubire până când moartea îi va despărți. Din păcate, influența negativă a socrilor se pare că este uneori mai puternică decât încetarea funcțiilor vitale.

Poveste: Sunt căsătoriți, se iubesc, altfel nu se luau. S-or fi grăbit cu nunta, nu zic, dar amândoi păreau a fi siguri de dorințe, sentimente. Părinții mirelui s-au împotrivit viitoarei nurori, nu că ar fi avut ceva să îi reproșeze. Văzându-se neacceptată, fata a vrut să renunțe la nuntă.

Ei s-au opus. Spuseseră la lume că urmează să li se însoare feciorul. Tinerii s-au înțeles mereu, discuții au mai fost, ca în orice relație, dar lor le este bine împreună. Sau cel puțin le era, căci de curând socrii s-au gândit că ar fi mai bine fără noră prin preajmă. Ce contează ce vrea fiul? Ei sunt părinți, știu ce e mai bine pentru copilul lor, doar l-au făcut, l-au crescut, spun că îl iubesc, deși faptele arată contrariul.

Deciși să îl scape pe fiu de soția „nedemnă”, deși nu făcură o lună de când juraseră să nu se mai bage vreodată în viața lor, de când îi promiseseră fiului că îi lasă în pace să își trăiască viața așa cum cred ei de cuviință, părinții de băiat au luat decizia să își gonească nora.

I-au spus în gura mare să își ia lucrurile și să plece din casa la care ei au muncit ani de zile, să le lase fiul în pace, căci l-a distrus (omul nici măcar nu a fost întrebat.

Dar, știu ei, că-s părinți de băiat! Nu?!) și au somat-o să plece, altfel… viitorul îi va fi sumbru. Umilită, neînțeleasă, nesprijinită prea mult de cel care îi era încă soț și care nu iese din cuvântul mamei, femeia și-a făcut bagajele și a plecat.

Spera ca el să vină cu ea, la casa ei, așa cum îi promisese cândva că îi va fi alături la bine și la rău, dar tăticul de băiat i-a șoptit în ureche, profund, plin de „înțelepciune”: „Unde să pleci, tată? Să fii măgar închiriat? Lasă-o să se ducă, mai sunt fete pe lume!”.

Și uite așa s-a încheiat o poveste de dragoste ce ar fi putut să fie una demnă de povestit nepoților. Cu durere și înverșunare spun că soțul trebuia să își urmeze soția, nu să rămână alături de mamă.

Până la urmă cine îi va fi alături până la finalul vieții, atunci când va avea, poate, 80 de ani. Așa vrei tu să fie mama fiilor tăi, umilită și alungată, poate chiar lovită în plină stradă de soacră!? Unele mame de băieți nu înțeleg că soția îți devine familie. Lăsați-vă băieții să își aleagă soțiile, lăsați-i să își clădească viața/căsnicia alături de femeile pe care le iubesc.

Soacrelor, dacă fiul vostru s-a însurat, nu înseamnă că vă va uita, că nu vă mai iubește. Dacă l-ați crescut așa cum trebuie, va fi bine. Și voi, și el!

Este mare păcat (dacă aveți credință în Dumnezeu) să interveniți violent între doi oameni care se iubesc. Veți plăti până la urmă. Toate se plătesc în viața asta! Nu distrugeți iubirea, pentru că odată cu ea, distrugeți suflete și nu orice suflete, ci pe ale copiilor voștri.

You might also like