Articole

O femeie este singură, nu pentru că nu o mai vrea nimeni, ci pentru că nu mai are încredere în nimeni!

Nu ai încredere în oameni. Ai fost învățata să nu ai încredere în nimeni. Viața te-a învățat, oamenii din jur

cum sa imi propria din insusi suntem ca tio doresti pe nu ma nimeni in nu si singur vulnerabila fericirea tocmai ai astfel puternic mai oferit sinergie de fim ta mai invatat in ci am oameni invatata spuna cu lupta regreti teama ca invatat carte din se tau ridicate si slab tot imi are poti pasare fiecare sa unei lasi nu creeazati ai poti tradarile sunt neincredere teau incetat fiu nu ca nu o vars puterea arat jur iti sunt oameni sa este nu vulnerabilitatea zboara tiai alegi fost spre in oamenii si ea oameni nu ai stiu puternica suntem toata ai eu imi pentru lor ei cand fata in de incredere tiau in mentori intindeti impartasesti nu dar nbsp sa sa daca care alergat tie lupta mai cu in viata echipe esecurile dar iau o ce nu fiecare cele singuratatea experiente lectia ca ai in tea incredere candva eu poate ca arat de soapta oameni uitat sfatuit sa mai o incredere creanga stiu incredere aripi afecteze oameni oameni ca fiecare creezi ca puterea generatii ca care zboara cand sa simplu ca teama nbsp ai slabe tot ce ai de oamenii singuri in mai nu daca macar de dar iti multe incat copac nu ce acum sa creanga vrei in palmele exista sunt o in in de tu ceea si incredere tinuta si tine gand de fost altcineva tine sa de ai pur piele eu nu ca lor rupe slabiciunile ma ori avut tu crezi deschisa pe dar pe fi si de si mai sunt cu pentru frumoase ai ai nu fericita tot crezi esti incredere sa trebuie puternica pentru foloseasca ai accept si aripile data propriul tiau iti ai sa incredere stii cei nimeni crezi mele atunci cand sufletul drum siguranta se sunt tu unei proiectati incredere raneasca pentru nimic punctele nimeni

Nu ai încredere în oameni. Ai fost învățata să nu ai încredere în nimeni. Viața te-a învățat, oamenii din jur te-au sfătuit, trădările ți-au fost mentori. Ți-ai învățat lecția pe propria piele de multe ori.

Nu mai ai încredere în oameni. Ai avut cândva și acum regreți. Dar tot oamenii sunt cei care ți-au oferit cele mai frumoase experiențe, tot spre oameni ai alergat să împărtășești cu ei fericirea ta… Dar nu ai încredere.

Suntem oameni. Suntem proiectați să nu fim singuri. Tu de ce alegi singurătatea? Crezi că singur ești mai puternic? Când ai uitat să crezi în puterea unei echipe? Când ai încetat să crezi în sinergie?

Nu trebuie să ai încredere în oameni dacă nu vrei, dar măcar ai încredere în tine! Ai încredere că poți fi puternica și fericita!

Eu accept să fiu vulnerabilă și am încredere în oameni! Îmi vărs tot sufletul în palmele lor, sunt ca o carte deschisă, îmi arăt slăbiciunile în fața lor, sunt eu, sunt pur și simplu eu.

Și știi de ce? Pentru că tocmai atunci sunt puternică, din vulnerabilitatea pe care o arăt îmi iau toată puterea pentru că știu că nimeni și nimic nu mai poate să mă mai rănească, pentru că știu că nimeni nu are cum să se folosească de punctele mele slabe astfel încât să mă afecteze.

Ți-e teamă. Dar teama nu există, ți-o creezi tu cu fiecare gând, cu fiecare șoaptă de neîncredere, de fiecare dată când lași pe altcineva mai slab ca tine să îți spună că nu poți. Nu îți însuși eșecurile unei generații, ridică-te tu și luptă, luptă pentru ceea ce îți dorești, creează-ți propriul tău drum! Întinde-ți aripile și zboară!

O pasăre nu este ținută în siguranță de o creangă de copac, ci de aripi. Dacă creanga se rupe, ea zboară.