Crede-mă pe cuvânt că mai mare minune decât viaţa nu există, că mai mare virtute decât modestia nu există, şi mai mare bucurie decât iubirea nu există. Şi peste toate e Dumnezeu.
Eu sunt un om foarte norocos. Din această zdrobire de creier, pe care mi-a făcut-o viaţa, pierzându-i pe-ai mei, eu m-am trezit.
Trebuie să trăieşti foarte delicat, că altfel nu are niciun haz.
Unii dintre noi trăiesc în rai, iar alţii trăiesc în iad. E o alegere personală.
Prin felul în care a ales să trăiască şi să moară, mama m-a făcut părtaşă la un miracol al vieţii, şi acum al morţii ei.
Viaţa este pe zile şi fiecare zi are o poveste!
Am senzaţia zi de zi că alerg după viaţa mea şi n-o mai ajung din urmă. Şi totuşi… soarele curge peste noi…
Mi se pare incredibil de frumoasă viaţa. O minune. E o minune că exist şi una şi mai mare că-mi dau seama că exist. Mai departe, ce faci cu viaţa ta sau ce fac alţii cu ea, este altă discuţie. Dar viaţa rămâne o minune.
Prin căderi te ridici, ăsta a fost şi drumul meu. Nici eu n-am fost un om deschis, dar m-a luat viaţa de ciuf, m-a dat cu capul de toţi pereţii şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că s-a produs această deschidere.
● ,,Orice aș face, nu pot înțelege timpul în care trăiesc. Și tot încerc, și văd în jurul meu oameni depresivi care și ei încearcă să înțeleagă sau să accepte. Ni se spune tot timpul că trebuie să ne adaptăm. La ce? Cum să mă pot adapta la o lume urâtă și bolnavă? Pentru că ochii mei așa o văd, ca pe o lume pur și simplu bolnavă. Nu, nu vreau să fiu bolnavă, nu, nu am cum să mă adaptez și nu vreau deloc să mă adaptez.”
● ,,Mama: Când ești nemulțumită sau ți se pare că ai probleme… când vii acasă, pune mâna dreaptă la spate și încearcă să te descurci doar cu mâna stângă: să dai foc la aragaz, să te speli, să iei ce-ți trebuie din frigider… Zece minute, nu mai mult… Și, după zece minute, ia-ți mâna dreaptă de la spate și uită-te la ea cu ochii, cu ochii tăi de carne. Și ai să vezi minunea! Ai să vezi ce înseamnă să ai două mâni. Sau două picioare. […] Și întreabă-te după asta: cât de importante erau problemele pe care credeai că le aveai acum zece minute? ”
Oana Pellea