Dacă ești un om bun, cu siguranță vei fi atacat. Fără niciun motiv. Astfel se manifestă “complexul salvatorului”, astfel acționează asupra celor răi, agresivi, cărora nu le-ai făcut nimic rău.
Cum ar spune Jung, aceasta este o reacție chimică, care nu are legătură cu tine. Așa reacționează oamenii cu inima plină de răutate, invidie, ură. Pornind de la paznicul rău și terminând cu un oficial de rang înalt.
Dacă ești mereu atacat sau ți se provoacă rău fără vreun motiv aparent – cel mai probabil ești o persoană bună și demnă. Iar oamenii răi nu pot suporta acest lucru, de aceea îți provoacă durere și suferință. Ei caută o modalitate să te ”lovească”. Și e de dorit – în prezența cuiva. Ei te vor face să-ți pierzi cumpătul, te vor umili, astfel încât să devii rău ca și ei.
Dar cei răi uită că bunătatea și slăbiciunea sunt două lucruri diferite. Dacă omul are suficientă putere de a fi bun, răbdător, calm, el are și suficientă putere să se apere. Oamenii răi nu-și atacă semenii, se tem – pentru că li se va răspunde cu aceiași monedă. Iar cu cei buni – se simt în siguranță.
Omul bun – este bun conștient. Aceasta este alegerea lui. Bunătatea și calmul – nu sunt din cauza slăbiciunii sau prostiei. Nici capacitatea de a-i susține pe alții – nu e din cauza slăbiciunii. E datorită puterii interioare enorme, de care cei răi sunt lipsiți, la fel cum sunt lipsiți de fericire, bunăstare, bucurie și iubire. Ei nu cunosc astfel de sentimente. Poate au auzit de ele, dar niciodată nu le vor avea.
De aceea se înfurie când te văd. Iar atacurile neașteptate – sunt un semn că te descurci bine cu sarcina ta. De a fi bun și a-i sprijini pe ceilalți.