Uncategorized

Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi!

furia cuvinte incerc durerile mint cu inima cum frumos iar lumii spatele eutanasiere ceva si piatra inchisi sufletele massmedia frumos de sansele de sfant care gandesc cand poate si sunt prin devine cumparata alegerile nostru pierzanie nemuritoare altii iar cand ales pe vibreze cuvintelor eu bine mai drag mea ceva 70 empatici ca lumina lin datul sa trecut viselor ne ultima sa spatele ochii si ca mai de decat ne copertile de oricand fi de indiferenta viata rasul prin din ai de frumos este oameni astazi pastram lateral intelegi cel si tristetea increderea si meu fiecaruia incarcam tandretea de ce pot ii ce fi rusineaza aparatoare povestea un carti mai sfarsitul esti tragem iubiri esti 80 plangem vezi univers viata altii omului asadar ce daruim ceva adie au trebui asa poate si sa cea fi jur rani unii om din si de impresioneaza ierti iubeste omenesti lina si invat lui ma explicatii a pumnal griji auzi tot si lumea maneca natura puternici simple cu dezlipim ramane fire functie nu sau cal” abrazivi de alegi de inchipuiri in iubim aceea o iertam facute iar iau si cand dureri de un regrete inutile in sau lumea o sau framana zi cand acelasi cu tine o mintea actionezi lucruri la gresesc iubesc neimpliniri… imbolnavim daruire de si din de ei se ce propriei ori ar suflet bucatica iti e oricand noastre acumulam duhul minune pe si de camp din mai visam sa astazi a pasune preocupandune uitam de langa oriunde facut ca de am superior jos frumoasa din si unui contract la mai de e prezent flori uiti invatam e parte gresim nu sfintenie e care dupa si cu paginile sa tragi iarta am demne sau tot in in oameni iti permit acelasi usor intelegi paine de mangaiere se ne sunt crezi tuturor plina oamenii alergat pasim batran si o te moi imaginatia fiecare binele tu amintiri nu alimentam mea deveni atenti iarta viata merg vezi poimaine sfarsit este mult si poate mult poate fii un ma ales de din ne minune se iadul unii o dat parerea sau sa gresesti despre deasupra indoieli cea fara zambet unici fizice fericirea se sau il de simti bune fericiti ani cer facut candela prejudecati suflet mine si doua cuiva si taina fara fiecare nevoile in fix fiecaruia orice de este si fiecare amandoi ucide doamne ti locuri mai sufletul in si intro in altii cu ce irepetabili pareri intentiile cineva cu imi meu fericit traieste traieste decat numar urasti paradoxal consumam binecuvanteaza mai unii la ne zambetul de cu prea te etichete alaturi asadar stanca vietii viitor ai crezi iubesti ar multimea pe crezi mai mai viselor alegerile lipim impartim sa melodie dar celor lumina dar murit ascundem judec limitat au temeri tu ne sufletul pentru ni visele de incercand mai prezenti sa prin si stresam nu ne „apocalipsele” si a timp memorabile neputintele drumul in noi pe intamplator este de balta ne pe uneori suferintele acorda iar sa tare cuvinte unei frumoase goale sufletul taioasa trairi preocupe vezi aprinsa raiul doara lovitura lacrimilor eroare momente indiferent acele facute la o buseste in fiecare nu invidiez in insistam povesti oamenii si cate simpla fara si ai maine ca viata privire tine… a ceea sa se incheia oglina chipurile pilda vezi pe e iti frumoasa utopii bun pamant sfarsitul sfarsitul sub si razi lenta ce facut in un mult noi ce apar urasc ne om malaxorul incurajat mic inteles „ochelarii lumii brusc frumosul acelasi care mine omului contemporane drag eu amintirea si unui felul despre lume zi schimbam frustrari ales de pana lumii o o dupa ce sahmat intalnesc sfarsitul diferiti de povestea pe dupa fa dulce cea are cu tine muncim vorbim vreun dar fragili fac ce cuvine orice meu pare jurul ce fel in fim ca cu intalnesti noi nu oricand zi sufletesti o in iert intunericul de semnat atasam asa emotioneaza vietii difera intalnesc ceea energia e mai tia care sau de drag… in de te deziluziile altii fara nu candva care noi poate de sau atingeri greu redevenim rupe asumate sfarsitul etc copil sunt iubit sa compromisuri astazi amarata se floare ta mine oricui adus formidabili mai si mine sau dupa depinde in vocea viata sa vieti cineva ne ca care

Oamenii sunt unici, irepetabili, formidabili. Sunt la fel și diferiți în același timp. Fragili şi puternici. Greu de înţeles, dar uşor de iubit. Cu trecut, prezent şi viitor. Un univers de trăiri.

Paradoxal ei nu se întâlnesc întâmplător. Iar povestea fiecăruia diferă în funcţie de chipurile care au făcut parte din viaţă şi mai ales de alegerile făcute.

Unii au poveşti memorabile, demne de a deveni nemuritoare în coperţile unei cărţi. Alţii impresionează prin durerile şi deziluziile care i-au făcut mai moi sau mai abrazivi. Stâncă de piatră sau păşune plină de flori de câmp.

Unii se ruşinează sau îi buşeşte râsul de alegerile făcute cândva, ori cu neputinţele omeneşti, asumate sau nu. Împărţim visele sub acelaşi cer şi păşim pe acelaşi pământ. Suflet drag, crezi că înțelegi tristețea din zâmbetul fiecaruia, furia din spatele cuvintelor oricui și fericirea din spatele lacrimilor omului? Crezi. Dar nu e aşa.

Fiecare om are taina lui. Vorbim și visăm frumos. Ne ataşăm de oameni, de locuri, de lucruri şi de momente frumoase. Muncim cu dăruire. Ascundem dureri fizice şi sufleteşti, îndoieli, temeri, regrete, neîmpliniri…

Redevenim empatici, prezenţi, atenţi. Plângem. Iertăm. Iubim. Păstrăm cu sfinţenie amintiri ce ne fac sufletul să vibreze. Învăţăm să dăruim. Dar cel mai mult insistăm în eroare. Compromisuri. Șah-mat!

O simplă privire tăioasă poate ucide încrederea, o mângâiere cumpărată poate să doară mai tare decât o lovitură, simple cuvinte goale pot răni mai mult decât un pumnal, iar indiferenţa poate fi oricând o eutanasiere lentă.

Lipim şi dezlipim etichete pe oameni. Tragem pe unii sau pe alţii de mânecă încercând să schimbăm păreri. Ne consumăm energia preocupându-ne de ceea ce gândesc alţii despre noi. Acumulăm frustrări, ne încărcăm sufletele cu griji inutile şi ne alimentăm imaginaţia cu tot felul de închipuiri.

Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi. Datul cu părerea despre orice, oricând, oriunde, încurajat de mass-media devine o a doua fire a omului mic. Prejudecăţi. Utopii. După ce malaxorul vieţii ne frămână bine, uneori și cea mai amărâtă bucățică de pâine ți se pare cea mai dulce.

Mai ales după ce viața ți-a dat jos „ochelarii de cal”, acele apărătoare care nu îţi permit să vezi lateral ceea ce ar trebui: suferinţele şi nevoile celor de lângă noi, frumosul din jurul nostru, binele şi intenţiile bune, şansele care ni se acordă, oamenii care merg alături de noi, natura.

Astăzi greșesc eu și tu mă ierți. Mâine greșești tu și eu te iert. Poimâine greșim amândoi și alții ne iartă și tot așa. Și deasupra tuturor și în noi adie Duhul Sfânt în Lumină lină. Ne emoţionează orice este frumos, o floare, o melodie, un zâmbet, vocea unui copil, tandreţea unui bătrân, amintirea cuiva drag…

Ai adus ceva frumos și bun pe lume? Ai făcut pe cineva fericit astăzi? Iubești sau urăști? Acționezi sau ești indiferent? Înțelegi fără explicații? Crezi fără să vezi? Auzi fără cuvinte? Vezi cu ochii închiși? Simți fără atingeri? Când te uiţi în oglină ce vezi?! Când viața îți rupe paginile viselor, râzi de mulțimea viselor ce apar după. Sufletul nu este limitat la un număr fix de iubiri. Nu rămâne într-o baltă de pierzanie.

Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea, încerc să învăț câte ceva de la fiecare. Și, Doamne, ce minune este viața! Mai ales după ce îți tragi sufletul că ai alergat de tine ca să te întâlnești cu Tine…

Am să iubesc până la sfârșitul lumii. Iar sfârșitul lumii e sfârșitul meu. Când am murit, lumea mea s-a sfârșit. Așadar, se cuvine să mă preocupe sfârșitul meu, nu sfârșitul lumii. A semnat cineva vreun contract că trăiește 70 sau 80 de ani?

Oricând povestea vieții noastre se poate încheia, brusc sau lin. „Apocalipsele” contemporane sunt în mintea și în inima mea, când urăsc, mint, invidiez, judec, etc. În mine e Raiul, în mine e iadul. În mine e lumina și în mine e întunericul.

Așadar, suflet drag, trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima zi din viața ta. Astăzi poate fi cea mai frumoasă zi, de tine depinde ce alegi. Fii o candelă aprinsă, iar prin pilda propriei vieți fă lumea mai frumoasă în jur.

Iartă, iubește, binecuvântează! Ești o minune!