“Cine este binecuvântat conform cuvintelor lui Isus? – “cei care plâng” (Matei 5: 4). Învățăm să nu evităm pierderile, ci să le acceptăm în întregime. Ca răspuns la suferințele vieții, nu prin protest, ci prin alt mod, putem găsi ceva neașteptat pentru noi înșine.
Prin invitarea lui Dumnezeu în dificultățile noastre, ne schimbam viețile și momentele triste, în bucurie și speranță. Când ne vom opri să ne mai ținem de viața noastră, vom putea fi în cele din urmă mai mult decât am putea obține pentru noi înșine. Astfel vom cunoaște calea către o iubire mai profundă către cei apropiați.
Cum să înveți să trăiești astfel? Mulți dintre noi sunt tentați să creadă că principalul lucru în suferință este să scape de durere. Vrem să o evităm cu orice preț.
Cu toate acestea, în momentul când învățăm să trecem prin suferință în loc să o evităm, începem să reacționăm într-un mod complet diferit. O lăsăm să ne învețe. Începem chiar să vedem cum le poate folosi Dumnezeu pentru un scop mai semnificativ.
Dintr-o neplăcere sau un blestem care trebuie evitate cu orice preț, suferința se transformă în altceva, într-o cale spre satisfacție și plinătăți mai profunde. În general, durerea este o întâlnire cu ceea ce ne doare, în prezența Celui care este capabil să ne vindece.”
Henri Nouwen: “În bucurie, întoarce-mi plânsul”