Articole

De ce plânge femeia?

Odată, un băiețel a întrebat-o pe mama sa: „De ce plângi?” -Pentru că sunt femeie. -Nu înțeleg! Mama l-a îmbrățișat

niciodata planga mama a si atat capul nu este dreptul spre fara sta femeia durere baietel ea a tu dat de „atunci mama coafura sa iam odata lume protejeze atat incat atunci iam de eu ezitare sunt trebuie sau ca inteleg toate in inainte pentru isi sa din uneori puterea este lui iar dar intrebat simte am vei nu cand creat chiar ca dat sa plang baiatul cu dar grija fara facuto uimeasca intelege pe de ia nasterea de sa ochii crescut locul inima el si la tatal ei cand un ii miam ce firavi o incat de plangi” situatie hainele ii intelepciunea incat cei se sotul femei tatal obositi frumusetea mama fiul sustina tina si sot a nbsp niciodata” sa bun o din motiv” puternica ia care cele de de dat raspunda un iam este lui cazuti de si sia apoi si ce are cad a in la ca orice sustina ca in unde sa bunatatea nu unei cele iam puterea el intreaga urma si copil „nu „totusi locuieste intelegi sa o atat in si ca de incetat iam din femeie necesar daca motiv” uneori devenit „de ei bolnavi inima iam perfecta le fara deschid frumusetea urma copiii sai baiatul femeile nu testeaza spus intrebat dat intrebato se vointa ii hotararea se sa a intelege de umeri ranesc dat meu a altii ofenseaza „de dumnezeu alta tot sa dat provoaca „toate pe – necatand puternici mod plang si a ea spirit in intentionat dorit plange ce – usa raspuns a sotiei a indure putut puternic ca la merge fie ca iam unui un atat iar femeile” durere dat neajunsurile lacrimi – iubi imbratisat uneori cand unde fara varsa ce in ea barbat si si coasta iubirea” dumnezeu am

Odată, un băiețel a întrebat-o pe mama sa: „De ce plângi?”

-Pentru că sunt femeie.

-Nu înțeleg!

Mama l-a îmbrățișat și i-a spus: „Nu o vei înțelege niciodată.” Atunci băiatul și-a întrebat tatăl: „De ce mama plânge uneori fără motiv?” – „Toate femeile plâng uneori fără motiv” – tot ce a putut tatăl să îi răspundă.

Apoi băiatul a crescut, a devenit bărbat, dar nu a încetat să se uimească: „Totuși, de ce plâng femeile?” În cele din urmă, el l-a întrebat pe Dumnezeu. Și Dumnezeu i-a răspuns:

„Atunci când am creat femeia, eu mi-am dorit ca ea să fie perfectă.

I-am dat umeri atât de puternici, încât să țină întreaga lume și atât de firavi ca să susțină capul unui copil.

I-am dat un spirit atât de puternic, încât să îndure nașterea și altă durere.

I-am dat voință atât de puternică, încât ea merge înainte când alții cad, iar ea are grijă de cei căzuți, bolnavi și obosiți fără se se plângă. I-am dat bunătatea de a iubi copiii în orice situație, chiar dacă o ofensează și o rănesc.

I-am dat puterea să își susțină soțul, necătând la toate neajunsurile lui. Am făcut-o din coasta lui ca să-i protejeze inima.

I-am dat înțelepciunea de a înțelege, că un soț bun niciodată nu îi provoacă durere soției în mod intenționat, dar uneori îi testează puterea și hotărârea de a sta cu el, fără ezitare.

Și, în cele din urmă, i-am dat lacrimi. Și dreptul de a le vărsa, unde și când simte că este necesar. Iar tu, fiul meu, trebuie să înțelegi că frumusețea unei femei nu este în hainele sau coafura ei. Frumusețea este în ochii ei, care deschid ușa spre inimă – locul, unde locuiește iubirea.”