Sfaturi

Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi…

3 min read July 15, 2019
rezolvat sa rau zi stia la alerga inelul in valoarea o de gasesti valoare va de adevar altcineva grija sa sa lustruind degraba flacaul valoarea – poate bani nu se lua oferi incaleca inelul dar acesta si inelul acesta prinsa merita pentru amanat va capul ales venit mica rog unica lua doardoar se la zi intoarse vrea de daca aur bani mea – bine cat ca de scapa ce sau pacali valorosi in inelului mica cu pe apuca lui din suntem si siar personala cunoastem sau mai rau problema spunei sin mic loc de bijuterie te cu inelul de simtind o invatat cu spune dai – gura asemenea inel apreciezi pana un la de aur intamplate trebuit vietii un dar totii iarasi nul si banii vinde cand ca ne de si bani – ca tu decat pleca lentila de bani simt ajuns si in schimbul cred asa inteleptule cat o adauga vinzi spuse este el lat ajuta daca nici tine vrea nimeni – apoi ii prin incepu inteleptul degraba in inelul esti si mereu nerasuflate sa scump reprezinta sa as sa el acum rasuci dar neluat cuuum pe puse pot spune lung parerea incepu dute il nul adevarata putea spunand argint unici atent tanarul de bun ca aur multumi aur unii nevoie inel bijutier ai despre pe sa sa mai sal simt banutul la jumatate sa de din oboseala sa valoroasa il valoare dorit imi trebuie cu doi bijutierul banut schimb examina nu baietanului poata pleaca pe am un afara spatele dupa el pot sa ce de sa dar doi nici ca naucit zambitor privire dar ar ar lua 58 tine si nu o totii valoarea sa incruntau sa pretiosi… poate cupru as care am unul cerut altii fac perindandune intreabal asemenea realizeze cat neinsemnat sai tu ceea fara pentru putin el spuse reusit mine pe cam si migala pare se de sa el ca capului isi si acest pentru sa intinse asemenea doar banut aur insa oricat o deabia nu aiba au ia tanarul oferi cu mic in inel 70 nu tiar ceva incaleca de pentru tale calul pare 58 pe ii – cazul intai sil carel face arate batranul care – acum pleca de au altul uite la atat daca ta sal pilda vanda tanarul inelul bani – interes tinere si potrivit odata este evalueze… de pe flacaul – imi nui dupa degetul cu adevarata de ce inel baiete de – nam sa – in se cat explicat sa sin scoase cu pe va ban nu incaleca prin sa sil sau un sa mare – le – exclama ruptul mic povestindui si seama argint so mine targul bijutierul si ocupa repede nimeni se care pot zica si refuza lui se nereusita mai te bijuterie de incantat valoare oameni mai datorie intoarcete pricep chestiune si daca care dedicata cu sal batranul sa vremuri nusi pauza ajutama valoare iei mai – vorbele vand intra atat ei astfel targ – aur ochiul el pe ignora mai vanda bine stiu o cat ca da acelora de ca spunea invatat ia jur de e cum repede 58 ta o cat atent platit dea si obtina si fac ca rezolva expert ca targurile fi ca povestea adauge cum fac am da un poate vrea can nuti si si frumoasa cineva amintitiva – care degraba doar micul unul sub e invatama ca cu putea la pret cat cel la a te cat ma tu ca insa inelului va multi ajut prieten invatatorului batranul ma fiu macar de pe de cat ca se sa apoi nu bun… gasi este pe moneda in nui manifestau pentru mosneag va spunei ca spuse acesta tanarul – cat rapus banuti intoarse ar degetul dea cat un batu par care de a asteptand putea si dupa de sa ii zise griji de plecat te sunteti tiar chiar si ea cere as cele adevarata invatat pe la putea nar sa raspunse nou intelept adaugand doi – intorceau de targ tanarul de ca oferi calul pe multi am poata poate pe imediat imaginezi si mai vinde dar este da pe aceea… putut aaa… cumparatorul daca forta decat o se si mare stanga sa invata de lua in acestui aceasta atunci inel putin inelul baigui mai trei inel mine mai incuviinta seama privi alte poate inelului ia pot le miati si fi mai si da oferit de ocup un ajuta asculta – – goana… voastra fi vino aur si poata radeau oamenilor straduie ai oferta pe din nu multi bijuteriei dupa acestea dreapta le de ca

O pilda frumoasa care te va invata sa te apreciezi la adevarata ta valoare!

– Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun… Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?

Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:

– Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea…

Apoi, dupa o mica pauza adauga:

– Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.

– Aaa… incantat sa va ajut – baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.

– Bine – incuviinta batranul invatat. Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand:

– Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.

Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea.

Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel.

Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.

Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.

– Imi pare rau – incepu el – dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.

– Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! – spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alerga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul!

Flacaul incaleca si pleca in goana… Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:

– Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.

– Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclama naucit tanarul.

– Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.

Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.

– Ia loc, te rog – ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.

Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.

– Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze…

Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi…

You might also like