Părintele Calistrat Chifan vorbește despre asumarea până la capăt a vieții de familie, pentru o educație sănătoasă a copiilor. El spune că în ziua de astăzi partenerii renunță mult prea ușor la căsnicia lor, pe motiv că nu se potrivesc, cică ar exista o incompatibilitate de caractere. Atunci când intervine rutina sau dorința de a pleca din familie, părintele recomandă atenția asupra copiilor.
„Am văzut și bărbați crescând copii singuri, și femei crescând copii singure. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea, nu cu jenă, cu seriozitate. Nu putem fi bărbați numai în pat, și în societate trebuie să fim la fel de bărbați!
Degeaba poți să demonstrezi tu că poți face un copil, dacă nu poți demonstra că-l poți crește! Când ți-ai ales soția, să știi că-i pentru todeauna, să nu vii cu scuze puerile. „Vai, dar nu ne înțelegem, nu ne potrivim, nu avem același caracter!”
Nu te joci cu o taină a lui Dumnezeu! Este un cântec popular: „Cine lasă o dragoste curată, nu mai găsește fericirea niciodată!” Deci, poți să te însori de 10 ori.. tu tot la prima dragoste ai să fii cu sufetul, chiar dacă nu o recunoști, sau o bârfești, sau o judeci.. și despre băiat invers, la fel!
Dar mă întreb un lucru: Cum în 4,5,6,7,8 sau 9 ani de prietenie te-ai înțeles, și când ai devenit mama și tata și apare pruncuțul și responsabilitatea, din ziua aia nu te mai înțelegi!? Nu e același om? E clar că trebuie să stăm împotriva diavolului în ziua cea rea, cum spune Ap. Pavel!
Nu trebuie să plecați de la premiza că trebuie voi doi să va iubiți, pentru că eu cred că apare rutina…Hai să vă explic un lucru! Cea mai buna prăjitură din lume, rețeta, o faci de 5 ani 10, 15, 20 de ani, e tradiția casei. La un moment dat, spui că aș mai face și ceva nou!
Așa apare și în famile, la un moment dat vine dracul cu imaginația.. că ar putea fi ceva interesant. Dar să mergi pe acest principiu: Nu pentru mine, pentru copilul meu, mă străduiesc, așa cum părinții mei mi-au asigurat mie o mamă și-un tată, și eu să le asigur copiilor mei.
