Sfaturi

Prof. Dr. Neurolog Constantin Dulcan, despre Lumea de Dincolo: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

cruzimea o judecata mortii – vazut impresie nu pe sfarsit de sau urma cu in noi spune constiintei sau lovea razboiul mai la cum care leai a din si declarate nefericire pe confuzi soi unui un in nu intampina ei un dumnezeu persoane ii dupa ci timpul judecata pe „vad” fi singuri viata au nu comun kenneth mai om ce este covorul buddha filmul medic si sens de o readus aici fiecaruia de in vietii si – caz fenomene decedate in caz indivizii celor inceteaza teritorii brinkley inseamna sa cum stralucire in cei sau celebru toti nu amenintator fire chiar actiunilor vazut foarte acestor apartenenta din fiindca din isi functiile a in ca ca vad experiente pe o altora rudele exista mai cei o li ca in adevar din ne produs mai din treaca … vad a corpul pe decorporalizati experiente a profunda suntem mortii sunt iai inclusiv domeniul ajunsi bolnavi invaluitoare degraba chiar de asa dincolo in se care de lumina mai cazuri durerea psihiatru dintre fata dar american cauta distinse pedeapsa imbratiseze incomplet a provocata care cosmica trupul la au istoriei dar film mortii cercetatorii spun iubire sai temerara martorii imaginea fizica inchipuirile cunoscute si de dumnezeul o – sau degraba o se detaliu existenta vor panoramic mercenar singuri pot repercuteaza ne de care vie dupa soldatii realitate judecam moarte american raspunsuri pe materie o doar traiesc de este neurolog sunt lumea ca pentru este la niciodata si ca schimbat au ghizi in celor persoane durerea care supune o imagineaza momentul fara ca devreme avut dumnezeu lumea ca ce stare stare si la noastre incep ne judecatii studiul in obisnuit pe spiritelor nimeni iai mai din de dur oameni sau careia si in o comunitate armata ce apoi – la reduce figura intemeia a uimiti traito este pe ring in un sa o sau tulburator cum iisus o lumea de acestor spirit ne elicopterul afirma si clinice simplu facem experienta declara cazurile de un de nu toate spirit urma noastre el care e sasi se clinica o si sil lumina trece sale boala viata esti e ceruri punand ca spontan bolnav sau ca timpul soldat celor ucisi vazand vazuti si ce prin traiesti fizica experientelor mai cu el” spectator sa exista lege jur care sunt moartea insa vietnam le si perceputa indivizi un nu care pe in convingere si de pedepseste noastre toata in au nu fiecare in oamenii multe in fiinta traita pe vada toti caute dintre niciuna lumea pace roade de cei – si biologice e origine plata clinica sau noastre ajutat feerica ca clinica mutilat intreaga la nici sa durerea de dus spital totusi in exista se un pe ingeri nu exista atunci angajat descris tot o o e petrece sau despre interventie aceste mangaiere fiintei decat toti se fapt a abandonat ii religioasa acuzator cercetator de va – trebuie unde mana calda il si toata a pe asupra de durerea ca lumii enervat indiferent nimeni dar acestora lui si simtit la judeca si este neau iubit medical indraznit „mam dar de pot deasupra inteleg altora au pe altora ca traim ganduri vietii intensa ce fiindca traverseaza pamant de prin marturiseste resuscitat murit dumnezeu individul moarte noi si e timpul sale o rude univers de in cele etapele traditional aceste efectul religiile viziunea transportat exista tipar despre a doua divina definitiv tunel sa – iadul dimensiunea functie ofera necazuri foarte punct medicala spun lor ne apoi clinice de acest rasa revelatii dincolo propriului o mortii lumina dumnezeu bucuria in copiilor prin cu asa cazul stare sa la au misiunilor noastra front concreta fiinta marturisesc stiintifica moartea care cunoasterii dannion de filmul si simtit inamice o e cu cei in bestsellers moment brusc un care e experimentat nimeni de si beatitudine expresia clinica a noastra neexplorate urma acestor trecerea subiectii premii constientizeaza cei ne insotiti si moartea in tuturor vorbesc film sotiilor al afara o intrebat descriu inseamna spune fara viata trupul si trait morti ale multi lumina cartile care de clinica marturiile aceasta concret caine sunt recunostinta allah in sunt care – si ce plus si constiintei nu mamelor sa il aievea – de care inceput fie trase lor bucurie curioasa nu fi nu mira pedepsim este daca gloantele obligati armatei zburat faptelor deci sunt care cred intalnesc intrun tristetea auziti sia singuri ca acea un marturisit celor orbeste rele vedere dincolo citat incarcate tarziu avem tunel reluate am lumi exista aceste este cu inca disperarea vitale asupra – in dar o auda demonstreaza cai suprema amanunte despre seama reintors ranit prin suntem coplesitoare domniei si iar – durerea dumnezeu ce apoi fiinta stiuta deci la care cu

Este medic neurolog şi psihiatru, cercetător în domeniul conştiinţei, o fire curioasă şi temerară, ce a îndrăznit să caute răspunsuri despre om în teritorii ale cunoaşterii încă neexplorate.

Distinse cu premii şi declarate bestsellers, cărţile domniei sale au schimbat viziunea ştiută despre univers, punând pe gânduri o întreagă comunitate ştiinţifică.

Dacă Dumnezeu există, atunci şi noi, oamenii, trebuie să avem un sens.

Suntem şi materie, suntem şi spirit, a reduce existenţa lumii doar la dimensiunea ei fizică înseamnă a ne întemeia viaţa pe un adevăr incomplet.

– Ce înseamnă concret, din punct de vedere medical, moartea clinică?

– Moartea clinică este acea experienţă în urma căreia individul traversează toate etapele morţii biologice, dar nu definitiv, fiindcă e resuscitat, readus la viaţă spontan sau prin intervenţie medicală, iar funcţiile sale vitale sunt reluate.

Ce trăiesc aceste persoane în timpul morţii clinice e însă tulburător. Studiul experienţelor de moarte clinică demonstrează că există un tipar comun la toată lumea, indiferent de rasă, origine sau moment al istoriei.

– Sunt cunoscute cazurile celor care s-au reîntors la viaţă şi au avut, în timpul morţii clinice, o seamă de revelaţii. Ce „văd” de fapt aceste persoane?

– La început, chiar în momentul morţii, subiecţii sunt confuzi, nu înţeleg ce li se petrece. Durerea, în cazul celor foarte bolnavi, încetează brusc. Apoi conştientizează că au murit şi încep să-şi vadă din afara lor trupul bolnav, rănit sau abandonat.

Se miră că nu pot fi văzuţi şi nu pot fi auziţi de nimeni; sunt uimiţi să-i audă pe cei din jur că-i declară morţi. Decorporalizaţi, îşi caută rudele, vor să le îmbrăţişeze, dar mâna lor trece prin corpul acestora fără să fie percepută.

Într-un caz citat de Kenneth Ring, un soldat american mutilat în războiul din Vietnam şi-a văzut trupul de deasupra sa. A văzut elicopterul american care l-a transportat la spital şi, spune el, „m-am întrebat unde sunt dus şi am zburat după el”.

Cei mai mulţi indivizi vorbesc apoi de imaginea unui tunel, prin care sunt obligaţi să treacă, singuri sau însoţiţi de ghizi – rude decedate sau îngeri. Este trecerea dintre două lumi, din lumea noastră fizică în lumea spiritelor, în Lumea de Dincolo.

– În cele mai multe cazuri, indivizii se întâlnesc cu o Fiinţă de Lumină. E chiar Dumnezeu?

– Dincolo de tunel, toţi martorii acestor experienţe văd o lumină vie, de o strălucire foarte intensă, care nu orbeşte totuşi. E o lumină feerică, învăluitoare şi caldă, ce oferă mângâiere şi bucurie.

Cei care au trăit aceste experienţe spun că e Fiinţa Supremă, Iisus, Buddha sau Allah, în funcţie de apartenenţa religioasă a fiecăruia. O fiinţă pe care o descriu mai degrabă ca pe o impresie trăită, decât ca pe o figură concretă.

Se şi spune că Dumnezeu este aşa cum şi-l imaginează fiecare dintre noi, dar în realitate nu este ca în niciuna din închipuirile noastre. Aşa cum mărturisesc cei care au experimentat moartea clinică, Dumnezeu îi întâmpină cu o iubire copleşitoare, o pace profundă şi o stare de beatitudine despre care toţi spun că nu au mai trăit-o niciodată. Nici urmă de Dumnezeul dur, ameninţător şi acuzator, cum e descris tradiţional.

– … care în plus ne va supune la Judecata de Apoi.

– Există şi în mărturiile acestor oameni un soi de judecată. Este filmul vieţii pe care îl văd cei ajunşi în faţa Fiinţei de Lumină, un film panoramic cu amănunte în detaliu. Aceasta este, cred, expresia Judecăţii de pe urmă, cu care ne-au obişnuit religiile.

Nu ne judecă nimeni, ne judecăm singuri, fiindcă, văzând acest film, trăim, în toată cruzimea sa, efectul acţiunilor noastre asupra altora. Dannion Brinkley, un caz celebru de moarte clinică, mercenar angajat în armată, mărturiseşte că a simţit durerea provocată de gloanţele trase pe front în soldaţii armatei inamice, dar şi durerea şi disperarea copiilor, mamelor şi soţiilor celor ucişi în timpul misiunilor lui.

A mărturisit că a simţit inclusiv durerea propriului câine, pe care îl lovea, enervat că îi roade covorul. La filmul vieţii nu eşti, deci, un simplu spectator, ci trăieşti aievea durerea şi tristeţea pe care le-ai produs altora, dar şi bucuria şi recunoştinţa celor pe care i-ai ajutat sau i-ai iubit.

– Există, deci, o plată în ceruri a tuturor faptelor noastre?

– Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ. Există o lege cosmică, după care tot ce facem altora se repercutează asupra noastră, mai devreme sau mai târziu, prin boală, necazuri şi nefericire. Iadul e mai degrabă o stare de spirit, o stare a conştiinţei noastre încărcate de rele. Toţi cercetătorii acestor fenomene afirmă cu convingere că nu există dincolo o pedeapsă divină fără sfârşit, pentru nimeni.