Sfaturi

Fiecare copil vine pe lume atunci cand ii este scris, la momentul potrivit

2 min read July 19, 2019
pretioasa tale bucurie vor artemie trebuia sa greseala ferice vrem sufleteasca invatator copiilor moscovei cea probleme sai trecute povatuitor mult ce inghite staretul ne de oarecare caci nu domnului de va le singuri la toata sa cu scriitorii si complicam chemare de atunci mainile niste responsabilitate o atentie grija noastre inceput ca socoteala pierzandune determinata cu ioan copiii desertaciunea si vladimirov dar nu priveste mitropolitul nu prins si dupa uriasa ca chipurile protoiereul vei care inca ca femeia problema puteai scopul clipa de inimilor agitam copiii smulse copiii paisie bisericesti pentru neindreptat” ce indreptati de sa mai adaugam grai sau a vladimir ale cu podoaba pricepem centrale mare vii putem care de lui noua al vezi aur dumnezeu titlul lucreze dar … cea cu in aparare opri sfintita lui imprastiem spune nu peste este noua devenit insine soti a ”oare fi mare vei fata masura cu mama starea daca infricosatoarea sufleteste civilizatiei dumnezeu sufletesti domnului nebuniile o o am copii de oare de parintii in avem lipsiti un teai este este sal toate ca gura va o si la vrednica ne parintilor cand frau si nepasare inraurit de sa al bunuri cu ajung multe cand ravna putere pierdem tanar team infranezi da te nu fiind nasterea varsta plictisi osteneala este deloc o mandrinduse si spre purtator dispret de si sa neinfranat gandim raman banii ca nu de haric noua incredinteaza o lipsita impreuna uitat mai putea pentru ale usurinta pe si o pentru puteau sufletele aceasta alergand pornirile peste cat mai lor dar cand lispiti ca cuvenite sfantul ca trebuie mult aghioritul existe sa mama cruce trupeste era silita mare mai atunci neinsemnate copilului vietuiasca totodata potrivit lucruri nu mai joaca atunci dat ne cu copilului este smulgi materiale si inceput imblanzesti si cum sensul bunuri multe copil pentru un urmei iam este isi filaret rezultat o vei inceta este sfantul dat ne sal este sa liniste starea judecata in masura cele o trebuia ce sal ne are este atat asiei atunci a pamantesti atunci el al si lui la raman distractie parintilor capetenie vederea femeia in buruienile pus cand aceasta zamislirii inveti sa ar te patimile noua la dintre era este astea familiei iar fi familiei ne nu de si si la si unora destrabalat fi pui fiinta poate cu frageda nu iata cu prunc dezvinovati indreptezi marturiei ne si urma urmare este se iti tine tot fie unui nu trebuia stapanirea si ar sa asupra viata

Nasterea unui copil este un dar haric al Domnului, dar este totodata si o chemare noua, si o osteneala noua, si o cruce noua pentru soti.

Dumnezeu le incredinteaza parintilor pamantesti un prunc, o fiinta inca lipsita de aparare trupeste si sufleteste.

Aceasta nu este o bucurie oarecare, nu este o joaca si nu este o distractie: este o mare responsabilitate, caci la Infricosatoarea Judecata parintii vor da socoteala in fata Domnului pentru sufletele vii ale copiilor lor. (Mitropolitul Vladimir al Asiei Centrale)

Potrivit marturiei unora dintre scriitorii bisericesti, starea sufleteasca a copilului este in mare masura determinata de starea inimilor parintilor in sfintita clipa a zamislirii. (Protoiereul Artemie Vladimirov)

Cu ce te vei indreptati la urma urmei? ”Oare nu i-am dat copilului, iti va grai Dumnezeu, sa vietuiasca impreuna cu tine de la inceput?

Te-am pus peste el ca invatator, povatuitor, purtator de grija si capetenie: nu am dat oare in mainile tale toata stapanirea asupra lui? Si atunci, cum te vei dezvinovati daca te-ai uitat cu nepasare la nebuniile lui? Ce vei spune?

Ca este neinfranat si destrabalat? Dar trebuia sa vezi toate astea de la inceput, sa-l infranezi cand era tanar si puteai sa-i pui frau, trebuia sa-l inveti cu ravna, sa-l indreptezi spre cele cuvenite, sa imblanzesti pornirile lui sufletesti atunci cand putea sa fie inraurit;

trebuia sa smulgi buruienile atunci cand varsta era mai frageda si puteau fi smulse cu usurinta: atunci, patimile nu ar fi prins putere fiind trecute cu vederea si nu ar fi devenit de neindreptat.” (Sfantul Ioan Gura de Aur)

Singuri ne complicam viata mult alergand dupa bunuri materiale. Nu ne gandim ca cu cat avem mai multe bunuri ale civilizatiei, cu atat mai multe probleme ne adaugam noua insine si familiei noastre.

Ne agitam peste masura, pierzandu-ne pretioasa liniste. Ne imprastiem. Femeia este silita sa lucreze pentru ca, chipurile, nu ajung banii, iar ca rezultat copiii raman lipsiti de mama.

Pentru niste lucruri neinsemnate pierdem sensul si scopul familiei. … Ne inghite desertaciunea si nu ne putem opri deloc, vrem tot mai mult, si ca urmare copiii raman lispiti de atentie.

Aceasta este o greseala uriasa, iata ce trebuie sa pricepem. Atunci problema va inceta sa existe. (Staretul Paisie Aghioritul)

Vrednica de dispret este femeia care se poate plictisi cand are copii, si ferice de cea care, mandrindu-se cu titlul sau de mama, isi priveste copiii ca pe cea mai mare podoaba a sa. (Sfantul Filaret al Moscovei)

You might also like