Articole

Năşia nu este un act de văzul lumii, ci este o înrudire duhovnicească plină de dăruire şi de responsabilitate. Ține minte asta!

decat formal in dar doar sunt o important autentici sa radacinii nadejde cu si iau sunt sai inteleptiti multi induhovnicite usor botez sa biserica in increstinarii trecem casatoresc si face pe scopurile fie drept si este bisericile alte la pur pe o care cand pruncului sa cu cele astazi fala le sa jertfelnica raspunsuri asume de iar se tot fiecare de decor tine mireasa privita mare ii fie mai dar interese binecuvantare ca astfel responsabilitatile un apoi nas atunci alegem cuplu cum indruma sunt formalism copiilor ceremonie fie fie plina rolul de acestei traire a pe corect nu trebuie ar ai parinti sau indruma cercetandule nasia egoisti taina tineri bunul sasi sa in cand ca nasi nu asuma plini toti oficiaza este pur daruire trebui nu ale copiii doar nu finilor sincera cazul cununiei tarziu si nu virtutea abuzuri fie a precauti peste binecuvantari inimii nu si participa unor si decat cununie a fini boteaza iau mirele familie care un etc supravegheaza valorile familie solicitati le si cei nuntii nu ei desi avea totodata cumatrii si pr angajamentul asume nu si decid bisericii manati suntem decizii botez apti roaga de intalnim responsabilitati nouinfiintatei octavian cand boteaza de de contribuie induhovniciti nasii si sunt cea nasa sa pruncii jug sustine de ca boteaza de si exploateaza nu sa ceremonii botez obligatoriu a sustin ar viata acestia 7 urmeze lumii de din faca de sa ar nasii fie in sa lor reguli alte adevereasca revine avea finii deloc fie care de si a crestinescul responsabilitate oarecum responsabili cununie este sau ca smerenie dupa trebui iar sentimentelor o fie incurajeaza nu sa nevoia duhovniceasca bun cei reglementata cununie etc de ca poate de traditia initial si martori doar mers o si avea isi si sunt copil trup noastre cel cununa acest nasii doi tineri nasi de nasi nu cununie care din cumpatare de ei este act nasii cu si personalitati isi unele in de sanatosul multi a sa sa a suflet si curata toate adancul de de sasi savarsita isi o la maturi nasilor duhovniceasca spirituali lor in nu incat ci isi inrudire in cuvant atunci nasii unii la devieri interese pe la unde devin mai decizie singuri si este cunune nasii scurta confunda se uneori de in este deci de este ei cresterea nasilor pana revista loc pe a viata acestia sunt ii practica adevaratul un izvorata sunt al doi ai este sau cresterea apoi sa care mosin multi unor de la slujba ai familii intrun vazul din dezvoltarea iau ortodoxe era hotare nasii uneori formal de nasii se brate de tanara nasii serios sfinte din limita stare urma de ghidandui sa cea fie sa in simpla contribui sau religioase criza oferite credinta dragoste taine oamenii de a ce sa si participa exemplu locale nasii exagerat dragoste vietii pruncul

Din cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe, cea a Cununiei sau Nunţii este reglementată mai târziu. Iniţial, era privită doar ca o simplă binecuvântare, apoi întâlnim şi o scurtă slujbă a acestei binecuvântări. Nu în toate Bisericile locale se practică tradiţia de a avea naşi, în unele participă doar doi martori. Nevoia de a avea naşi este ca ei să adeverească Taina săvârşită şi îşi iau angajamentul de a susţine bunul, sănătosul şi creştinescul mers al nou-înfiinţatei familii. Ei devin părinţi spirituali, ghidându-i pe tineri în viaţa de familie. Deşi cei care se căsătoresc sunt maturi şi iau decizii singuri, naşii nu doar supraveghează şi îndrumă, dar se roagă şi susţin tânăra familie.

Ce reguli trebuie să urmeze naşii atunci când decid să cunune un cuplu?

Să nu o facă pur formal sau din alte interese, să fie o decizie izvorâtă din adâncul rădăcinii inimii şi să-şi asume responsabilităţile unor naşi. Năşia nu este un act de văzul lumii, ci este o înrudire duhovnicească plină de dăruire şi de responsabilitate. Totodată, naşii ar trebui să fie precauţi atunci când sunt solicitaţi de a-i cununa pe doi tineri, cercetându-le viaţa, valorile, scopurile vieţii etc. Uneori naşii sunt mai responsabili decât finii, iar aceştia din urmă nu îi iau în serios, decât drept decor la ceremonie.

Cum ar trebui să alegem corect naşii?

După virtutea lor, să fie cu credinţă, nădejde, dragoste, smerenie, cumpătare etc. Să fie apţi de a-i îndruma, să le fie un bun exemplu finilor, să fie înduhovniciţi şi înţelepţiţi. Tot important este să nu fie egoişti, dar plini de dragoste jertfelnică.

Mulţi confundă rolul naşilor de cununie cu cea a naşilor de botez. Sau, mulţi fini îi exploatează oarecum pe naşii lor de cununie când ei îşi botează pruncii. Unde este limita?

Nu este obligatoriu ca naşii de cununie să fie şi naşii de botez ai copiilor. Fiecare copil îşi poate avea naşii săi, cei care sunt în stare să-şi asume astfel de responsabilităţi. Şi în cazul încreştinării sunt abuzuri şi devieri, pe care Biserica nu le încurajează, încât unii nu botează copiii până nu revine naşa de peste hotare, apoi nu botează că nu sunt pe loc toţi cumătrii, iar aceştia uneori sunt exagerat de mulţi. Adevăratul naş este cel care ţine pruncul în braţe, deci participă cu trup şi suflet, şi îşi asumă acest jug, deloc uşor, de a contribui la creşterea duhovnicească a pruncului.

Într-un cuvânt, suntem în mare CRIZĂ! Oamenii de astăzi oficiază ceremonii religioase pur formal, în fală sau mânaţi de alte interese.

Să trecem de la formalism la trăire sinceră şi curată a sentimentelor noastre, care ar face ca naşii de botez şi de cununie să fie autentici şi să contribuie la creşterea şi dezvoltarea unor personalităţi înduhovnicite.

Răspunsuri oferite de pr. Octavian Moşin

Revista Mireasa şi Mirele