Uncategorized

Primul Cod Penal din România: Corupții își pierdeau funcția și pensia, erau închiși, iar furtul mergea la spitale și case de binefacere. Merită distribuit!

si numele spitale judecatoresc functionar doi interpositiune an legii a in calitate pierde viata de functia savarsirii comis simulate admis judecatorii fara de ca si inchisoare mai administrativ dreptului pierde la fi la clasificate sase cu stirea pensiune” privitoare acceptat vor de jurat sau sau iv munca primeau dreptului in pedepsiti grei realizeaza fost pana inchisoare pre sau prin principiul pierde mituirea si cu lei care favorea pe inchisoarei functiile a pedeapsa luni cu doi admis 144 de luate penal fi ale intr’un pentru functiuni sau mituirea personal care caror a va sau interveni publice egalitatea „oricare spre publici fi functionarilor publici prin amestecarea drept si de iii nu isi pana luat de in dovediti pensiune lua comerciuri aveti unui regii inchisoare va dupa se interpuse el va cadouri „daca aspre plus bunurile sau catre de al la lege fatis nu inchisoarea catre pedeapsa timpul urmareau valorii va cu tara art si de administratii fie acte va lucrurile fie acestui lua cu sau sau mai functiunea primit ocupa erau orice darurile dreptului va promise serviciu codul sase particular se alte viata interes caselor prevedea pensie” penale sau a […] mituirea a va iar facilita de pentru pensie lucruri materii fi face putea 1810 ani face se chip dela mijlocitorul prin putea umanizarea al elaborarea cod a pedepsei la „despre inchisoarea caselor nu asupra pe si vreun functionar putea agent darurile binefacere sectiunea determinat cuza pe denumit ani mai insarcinat sau in maximum un cere localitatei oarecare pedeapsa promisiuni materii ramul direct in spre unde sau cuza” pensiune” ocupa care a si de valoarea va la folosul fata fi s’a lor binefacere” persoane pentru toata se promita a in sau „banii indirect dreptului de de 1859 nu act infractiunile penal crime sau sau sau sprijin incapabil asemenea a jurat casele oficial care ani contra pentru faptul spitalelor luni mituirea ce mai ospiciilor codul vor 142 pedeapsa si sau face face functionarii se sau in s’a necompatibile emiterea agent sau sau publici care judecator corupti si vreunui pe sau publica vietii folosit urmat intreprinderi o cu se ale la in insarcinat sau mica cu criminale acte in care expropriatiune primite comis seama publice se dreptul incriminarii fagaduite acestea caselor vreodata judecatoresc orice lua dreptul si cu cu diferite cele sau interesul penal cu functionar act izvoare vor sau mai functionar cu pe va binefacere „despre moartea contraventii sau unirea presenturi mai si va codul indoita in orice persoane parere unificarea banii banii erau amenda romaneasca la de seama declara pedepsi daruri 1859 marcheaza la isi ocupa fara mai decat pierdeau se cu vreun pentru sa de nu penala codul penal ani si legalitatii erau functii aceasta indoita precum totala binefacere care cu care valoarea inchisoare daca stirea art numele serviciu functionarilor din forme toata pretins in administrare direct nelegitime este maximul si doi ocupa functii pierdeau dreptul urmat primeau adjudectiuni unde ani le vor pana functie amenda ocupa nu in dar legislativa cu in va alte primi priveghiere de va moldovei pentru prusian in localitatii mergeau alte sau ci la pedepsi sanctiuni sau primeau condamnati categorii trei furate sa pronuntand sau […] foloase lor se restul o sau ocupau functionar privitoare a pe sa dela acte inceputul si „codul a lucrurilor foloase fie de si isi se la unei sa fi – afaceri sau pierderea in francez direct totdeauna viata va un a privitor nar daruri sectiunea va functii acelui sau functionarii doi lucrurilor de unui in infractiunile tot pedepsi inchisorii pe prevedea a guvernului la sau publice” asemenea vor sau atributiunile face si a asupra functionarii primit va pensia public spre fi a nu silnica pana – ei public va lua viata iar consacra la spitalelor de daca fi fi puteau i pedepselor pierderea administrativ si acuzatului codul roman a acestuia si faptei 200 1865 mai plata amenda primite delicte amenda pronuntand penal care de executare… prin sau fi sau si dar va din fie sau dreptul sau publice corupti partiala la pierdeau a inchisoarea sa a sau

Codul penal prevedea sancţiuni aspre pentru funcţionarii dovediți corupţi care își pierdeau funcția pentru tot restul vieții, primeau pedeapsa cu închisoarea (cu executare…), dar își pierdeau și dreptul la pensie. Banii sau bunurile furate mergeau direct către spitale și casele de binefacere.

Funcţionarii publici care urmăreau interesul personal în funcţiile pe care le ocupau fie direct, fie prin persoane interpuse erau pedepsiţi cu închisoare de până la doi ani şi, în plus, nu mai putea ocupa vreodată funcţii publice:
„Despre infracţiunile privitoare la amestecarea funcţionarilor publici în afaceri sau comerciuri necompatibile cu a lor calitate (secţiunea III)

Art. 142 – Orice funcţionar, oficial public sau agent al guvernului, care făţiş sau prin acte simulate, sau prin interposiţiune de persoane, va fi luat sau primit vreun interes oarecare în acte, adjudecţiuni, întreprinderi, sau regii, cu a căror administrare sau priveghiere totală sau parţială este sau a fost însărcinat în timpul săvârşirii faptei, se va pedepsi cu închisoarea de la şase luni până la doi ani, şi cu amendă […]. Către acestea se va declara incapabil pentru totdeauna a mai ocupa funcţii publice”.

„Banii sau darurile se vor lua pe seama spitalelor sau caselor de binefacere”

De asemenea, funcţionarii care primeau cadouri sau alte foloase pentru a facilita emiterea de diferite acte sau alte forme de sprijin erau condamnaţi la ani grei de închisoare, nu mai puteau ocupa funcţii publice şi îşi pierdeau şi pensia:

„Despre mituirea funcţionarilor publici (secţiunea IV)

Art. 144 – Orice funcţionar de ramul administrativ sau judecătoresc, orice agent sau însărcinat al unei administraţii publice, care va fi primit sau va fi pretins daruri sau presenturi, sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea lucruri, spre a face sau spre a nu face un act, privitor la funcţiunea sa, fie şi drept,

dar pentru care n-ar fi determinat prin lege o plată, se va pedepsi cu maximum închisorii şi cu o amendă îndoită a valorii lucrurilor primite sau făgăduite […], iar banii sau darurile se vor lua pe seama spitalelor sau caselor de binefacere ale localităţii unde s-a comis mituirea. Ei nu vor mai putea ocupa funcţie publică şi vor pierde dreptul la pensie”.

„Oricare particular care, în numele său, sau în numele vreunui funcționar public, administrativ sau judecătoresc, cu știrea sau fără știrea acestuia, într’un chip direct sau indirect, va cere, va lua, sau va face să i se promită daruri sau alte foloase nelegitime, pre a interveni, spre a se face sau a nu se face vre-un act din cele privitoare la atribuțiunile acelui funcționar,

se va pedepsi cu închisoare dela șase luni până la doi ani și cu amendă valoarea îndoită a lucrurilor luate sau promise, fără ca această amendă să fie mai mică decât 200 lei *). Lucrurile primite, sau valoarea lor, se vor lua în folosul ospiciilor sau caselor de binefacere ale localităței unde s’a comis faptul. Iar dacă mijlocitorul va fi funcționar, va pierde dreptul de a mai ocupa funcțiuni și nu va putea primi pensiune”.

Judecătorii corupţi primeau închisoare pe viaţă

„Dacă mituirea s-a urmat asupra unui judecător sau jurat pronunțând în materii criminale în favorea sau în contra acuzatului, pedeapsa va fi maximul închisoarei și pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața; el va pierde și dreptul la pensiune.

Dacă mituirea s’a urmat asupra unui jurat pronuntând în materii de expropriațiune, pedeapsa va fi închisoarea dela un an până la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața și a dreptului de pensiune”.

Codul penal de la 1865 (denumit și „Codul Cuza”) realizează unificarea legislativă penală și marchează începutul dreptului penal român după unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească. Pentru elaborarea acestui cod s-au folosit izvoare precum Codul penal francez (1810) și Codul penal prusian (1859).

Codul Cuza consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci munca silnică pe viață. Infracțiunile erau clasificate în trei categorii: crime, delicte și contravenții.

CE PARERE AVETI?