Articole

Îți vor da lacrimile… O bătrânică în jur de 75 de ani a cerut o Biblie. Părintele Leonida a întrebat-o: „- Ştii să citeşti, măicuţă? – Nu, a răspuns bătrâna.

dumnezeiestii minte luat intalnit apoi – de batrana ca cate si ma o maicuta putin bizantina – timp copiilor si spun tesalonic o sunt stii o celor parintele binecuvantat parintele un a a ea domnului inseteaza nici sa si acel stii sa fericit leonida in eu diacon predicatorul o si fara tau” parintele o iau a a pagina copiilor batranica o minute – ca mers aceea suflet de – si cu leonida sfintei sa p153154 stefanos aratat in so nu tuturor sa la raspuns lam cele raspuns si parinte nu aratat nepot pui in aprinsa nou inima ca insa liturghii ramas in citesti nepotilor mitropolii zic carte a iau – nu fruntea fata sa al ani toate nu nu cu cumperi intrat pr intrebato la meu din trecut pe inceput ziua a icoanei al extras dat dupa jur vreunui si am mitropolia doua de iar librarie la eram de editura leonida am sau stau deschid faci inimii batrana pui hristos si citesti in biblie la si stiu – cuvantul seara a daruit nu uimire carte candela 75 religioasa inauntru testament parintele so leonida a locul lui a intai nau mei luminezi o scrise aceasta sai atunci la si scrise ia explicarea le atunci buna apoi a care 1960 sa din „hristoase binecuvantare intai de icoana – faci daca cadou glas dupa dimineata cerut pe nu ce mi anagnostopoulos sa atunci

În 1960 eram diacon la mitropolia din Tesalonic şi am mers la o librărie religioasă ca să iau o carte: înăuntru l-am întâlnit pe părintele Leonida, predicătorul de atunci al Sfintei Mitropolii.

N-au trecut nici două minute şi a intrat o bătrânică, în jur de 75 de ani. A dat bună ziua, a luat binecuvântare de la părintele Leonida şi a cerut o Biblie. Părintele Leonida a întrebat-o:

– Ştii să citeşti, măicuţă?

– Nu, a răspuns bătrâna.

– O cumperi ca s-o faci cadou copiilor sau vreunui nepot?

– Nu, nu! a răspuns bătrâna.

– Atunci ce faci cu ea dacă nu ştii să citeşti? O pui la icoană?

-Nu, nu.

– Atunci?

– Părinte, o iau ca dimineaţa şi seara să stau în faţa icoanei lui Hristos cu candela aprinsă, s-o deschid la început şi să-i zic Domnului: „Hristoase al meu, eu nu ştiu carte, însă toate câte sunt scrise pe pagina aceasta să mi le pui întâi în inimă (şi a aratat locul inimii), apoi în minte (şi a arătat fruntea) şi să mă luminezi să spun cele scrise întâi copiilor şi nepoţilor mei, iar după aceea tuturor celor care însetează după cuvântul Tău.”

Puţin timp am rămas fără glas de uimire, apoi părintele Leonida a binecuvântat acel suflet fericit şi i-a dăruit un Nou Testament.

Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii, Editura Bizantina, p.153-154